Liderii NATO sunt aşteptaţi să aprobe un nou obiectiv important pentru cheltuielile de apărare la summitul alianţei de miercuri de la Haga, aşa cum a cerut preşedintele american Donald Trump. Reuters prezintă câteva întrebări şi răspunsuri-cheie despre noua ţintă a organizaţiei de apărare.
CE AR URMA SĂ APROBE LIDERII NATO?
Se aşteaptă ca liderii să convină că membrii NATO ar trebui să cheltuiască 5% din producţia lor economică – sau Produsul Intern Brut (PIB) – pentru apărarea de bază şi pentru investiţii mai ample legate de apărare şi securitate. Aceasta este o creştere considerabilă faţă de obiectivul actual de 2%, care a fost aprobat la un summit al alianţei în Ţara Galilor în 2014. Dar noul obiectiv va fi măsurat diferit.
Membrii NATO vor trebui să cheltuiască 3,5% din PIB-ul lor pentru apărarea de bază, cum ar fi trupele şi armele – elemente acoperite în prezent de vechiul obiectiv de 2%.
De asemenea, vor trebui să cheltuiască încă 1,5% din PIB pentru investiţii mai ample legate de apărare şi securitate – cum ar fi adaptarea drumurilor, podurilor şi porturilor pentru a fi utilizate de vehicule militare, securitatea cibernetică şi protejarea conductelor energetice.
CÂT DE MARE VA FI ACEST SALT PENTRU ŢĂRILE NATO?
Foarte mare pentru multe dintre ele. Douăzeci şi două din cele 32 de ţări membre ale NATO au cheltuit anul trecut 2% din PIB sau mai mult pentru apărare.
În ansamblu, membrii alianţei au cheltuit 2,61% din PIB-ul NATO pentru apărare anul trecut, potrivit unei estimări a NATO. Dar această cifră maschează diferenţe mari de cheltuieli între membri.
Polonia, de exemplu, a cheltuit mai mult de 4% din PIB-ul său pentru apărare, ceea ce o face ţara care a alocat cel mai mult. La celălalt capăt al spectrului, Spania a cheltuit mai puţin de 1,3%.
CÂND SE AŞTEAPTĂ CA ŢĂRILE NATO SĂ ATINGĂ OBIECTIVUL?
Acestea vor trebui să atingă obiectivul până în 2035. Obiectivele ar putea fi, de asemenea, ajustate atunci când vor fi revizuite în 2029.
DESPRE CÂŢI BANI SUPLIMENTARI VORBIM DE FAPT?
Este greu de spus exact câţi bani în plus vor trebui să cheltuiască membrii NATO, nu în ultimul rând pentru că acest lucru va depinde de mărimea economiilor lor în anii următori.
De asemenea, NATO nu măsoară în prezent cheltuielile pentru noua categorie mai largă de investiţii legate de apărare şi securitate – deci nu există o măsurătoare de referinţă.
Dar ţările NATO au cheltuit peste 1,3 trilioane de dolari pentru apărarea de bază în 2024, în creştere de la aproximativ un trilion cu un deceniu mai devreme, în preţuri constante din 2021. Dacă statele NATO ar fi cheltuit 3,5% din PIB pentru apărare anul trecut, ar fi ajuns la aproximativ 1.750 de miliarde de dolari.
Astfel, atingerea noilor obiective ar putea însemna, în cele din urmă, cheltuieli cu sute de miliarde de dolari mai mari pe an, comparativ cu cheltuielile actuale.
DE CE ŢĂRILE NATO ÎŞI MĂRESC ACUM CHELTUIELILE?
Războiul continuu al Rusiei în Ucraina, îngrijorările cu privire la o posibilă ameninţare viitoare din partea Rusiei şi presiunea SUA au determinat multe capitale europene să crească investiţiile în apărare şi intenţionează să le crească şi mai mult în următorii ani.
„Rusia ar putea fi pregătită să folosească forţa militară împotriva NATO în termen de cinci ani”, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, la începutul acestei luni.
Europa se pregăteşte, de asemenea, pentru posibilitatea ca SUA, sub preşedinţia lui Donald Trump, să decidă să îşi retragă o parte din trupele şi capacităţile din Europa.
„America nu poate fi peste tot, tot timpul, şi nici nu ar trebui să fim”, a declarat secretarul american al apărării, Pete Hegseth, la începutul acestei luni.
PE CE VOR FI CHELTUIŢI NOII BANI?
Luna aceasta, NATO a convenit asupra unor noi obiective de capacitate pentru membrii săi – tipurile de trupe, unităţi militare, arme şi echipamente pe care NATO consideră că aliaţii ar trebui să le deţină pentru a se apăra pe ei înşişi şi alianţa.
Aceste obiective sunt clasificate, dar Rutte a declarat după ce au fost aprobate că alianţa trebuie să investească mai mult în domenii precum „apărarea aeriană, avioanele de luptă, tancuri, drone, personal, logistică şi multe altele”.
ESTE TOATĂ LUMEA DE ACORD?
Nu chiar. Premierul spaniol Pedro Sanchez susţine că ţara sa îşi poate atinge obiectivele în materie de capacitate militară cheltuind doar 2,1 % din PIB.
Guvernul său a aprobat proiectul de declaraţie a summitului cu noul obiectiv de cheltuieli, dar a precizat că nu intenţionează să cheltuiască atât de mult. Oficialii NATO spun că Sanchez nu are posibilitatea de a se retrage – cheltuielile Spaniei vor fi monitorizate şi, dacă nu investeşte suficient pentru a îndeplini obiectivele militare, va trebui să le îmbunătăţească.
Diplomaţii şi analiştii se aşteaptă ca şi unele ţări care au aderat la noul obiectiv să nu le atingă. Dar, în mod public, acestea au insistat că sunt angajate.
Slovacia trebuie să îşi rezerve dreptul de a decide cât de repede va creşte cheltuielile pentru noile obiective ale NATO pentru 2035, iar orice creştere a cheltuielilor de anul viitor va merge către proiecte cu dublă utilizare, precum drumuri şi spitale, a declarat luni prim-ministrul Robert Fico.
Italia va respecta noul obiectiv NATO de a cheltui 5% din produsul intern brut pentru apărare şi securitate, a declarat luni prim-ministrul Giorgia Meloni, dar va avea nevoie de 10 ani pentru a face acest lucru şi doreşte modificări ale normelor bugetare ale UE pentru a face acest lucru posibil.
Germania va creşte cheltuielile pentru apărare la 3,5% din producţia economică până în 2029, finanţate printr-un program de împrumut de aproape 400 de miliarde de euro, au declarat luni surse, cancelarul Friedrich Merz încercând să trimită astfel un semnal puternic înaintea summitului NATO,
DE UNDE VOR VENI BANII?
Fiecare ţară NATO va decide singură de unde va găsi bani pentru a investi mai mult în apărare şi cum îi va aloca.
Uniunea Europeană a luat măsuri pentru a încerca să facă mai uşor pentru ţările membre să cheltuiască pentru apărare.
UE permite membrilor să majoreze cheltuielile pentru apărare cu 1,5% din PIB în fiecare an, timp de patru ani, fără a lua măsurile disciplinare care ar interveni în mod normal atunci când deficitul naţional depăşeşte 3% din PIB.
Luna trecută, miniştrii UE au aprobat, de asemenea, crearea unui fond de armament în valoare de 150 de miliarde de euro care să utilizeze împrumuturi comune ale UE pentru a acorda împrumuturi ţărilor europene pentru proiecte comune de apărare.
Unele ţări europene fac presiuni pentru ca împrumuturile comune ale UE să finanţeze subvenţii – mai degrabă decât împrumuturi – pentru cheltuielile de apărare. Însă acestea au întâmpinat rezistenţă din partea ţărilor conservatoare din punct de vedere fiscal, inclusiv Germania şi Ţările de Jos.
CUM SE COMPARĂ OBIECTIVUL NATO CU CHELTUIELILE PENTRU APĂRARE ALE ALTOR ŢĂRI?
Aliaţii NATO alocă o parte mult mai mică din producţia lor economică pentru apărare decât Rusia, dar, luaţi împreună, cheltuiesc mult mai mulţi bani decât Moscova.
Cheltuielile militare ale Rusiei au crescut cu 38% în 2024, ajungând la aproximativ 149 de miliarde de dolari şi 7,1% din PIB, potrivit Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm.
China, cu al doilea cel mai mare buget militar din lume, a alocat anul trecut aproximativ 1,7% din PIB cheltuielilor militare, potrivit SIPRI.
CUM SE COMPARĂ CHELTUIELILE PENTRU APĂRARE CU CHELTUIELILE GUVERNAMENTALE ÎN ALTE DOMENII?
În ţările NATO, apărarea tinde să reprezinte o mică parte din bugetele naţionale.
Cheltuielile militare reprezentau 3,2% din cheltuielile guvernamentale în Italia, 3,6% în Franţa şi 8,5% în Polonia în 2023, conform datelor SIPRI. În Rusia, în acel an, cheltuielile militare reprezentau aproape 19% din cheltuielile publice.
