Prefectul judeţului Covasna, Raduly Istvan, a declarat marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, că astfel de poldere naturale au existat în lunca Râului Negru, între localităţile Sântionlunca şi Băcel, însă acestea au dispărut odată cu regularizarea cursului apei.
“În România, în total avem aproximativ 10.000 de kilometri de dig de protecţie, din care 450 sunt în judeţul Covasna. Deci nu sunt 2-3 kilometri, 450 de kilometri avem în judeţul Covasna (…) şi e clar că trebuie făcut ceva (…) Trebuie expertiză, iar experţii trebuie să găsească o soluţie (…) O soluţie ar fi crearea unor poldere naturale sau artificiale (…) E foarte simplu. Trebuie revitalizate, reconstruite acele poldere naturale care erau cândva de la Sântionlunca până la Băcel şi cred eu că efectele inundaţiilor vor fi mult, mult mai mici. Este singura posibilitate reală, după părerea mea, care am trăit şi am copilărit în această zonă. Prima inundaţie mare la Băcel a fost când eram copil foarte mic, că spuneau bunicii mei ‘uite, s-a regularizat cursul Râului Negru şi acum săracii oameni de acolo sunt sub apă'”, a declarat prefectul Raduly Istvan, potrivit Agerpres.
Directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Covasna, Sandor Laszlo, a precizat că pentru amenajarea acestor poldere este nevoie de măsuri legislative, care să prevadă şi despăgubiri sau compensări pentru proprietarii terenurilor.
“Într-adevăr, o soluţie sunt acele poldere (…) Vom solicita ca în regim de urgenţă să fie supraînălţate cele două diguri, deci atât pe Pârâul Satului, mai ales malul care apără localitatea Băcel, cât şi pe Pârâul Zagon. Vom solicita ca în regim de urgenţă să ni se acorde sume ca să putem executa aceste lucruri de supraînălţare. Dar, ele nu vor rezolva în totalitate inundaţiile, pentru că în unele locuri nu putem mări baza digului deoarece unele case sunt chiar lângă dig (…) Pe de altă parte, mai trebuie ştiut că supraînălţarea acestor diguri mai are un alt efect: (…) punând încă un metru, facem o supraîncărcare, exact ca şi la un bloc. În momentul în care mai pui un etaj, s-ar putea să-ţi cedeze fundaţia (…) Ca să reuşim să construim acele poldere, acele buzunare ale cursurilor de apă unde să se poată înmagazina aceste viituri, trebuie făcută o schimbare legislativă, în primul rând (…) Dar, asta înseamnă că acele sute de hectare sau poate chiar o mie de hectare, pe anumite perioade vor fi inundate. Adică acolo se poate face numai o agricultură care să nu necesită costuri mari pentru despăgubire. Iar pentru acest lucru, părerea mea şi nu numai a mea, singura modalitate este de a da compensaţii proprietarilor terenurilor (…), pentru că oamenii trebuie despăgubiţi cumva. Deci, trebuie o schimbare de legislaţie aici”, a declarat Sandor Laszlo.
Judeţul Covasna a fost grav afectat de inundaţii în urma ploilor abundente de la finele lunii mai a.c. Potrivit unui bilanţ prezentat marţi de Prefectura Covasna, în total au fost inundate peste 200 de case şi aproximativ 1.300 de hectare de teren agricol din 11 localităţi, cele mai mari pagube fiind înregistrate în localităţile Boroşneu Mare şi Băcel.
“A fost pentru prima oară de când lucrez eu, de circa 38 de ani, când văd Cod Roşu în acelaşi timp pe Râul Negru, Râul Olt şi pe Râul Tărlung. Deci toate cele trei au fost simultan în Cod Roşu (…) Pot să vă mai spun că staţia noastră din localitatea Voineşti a arătat că, în cursul lunii mai, aici au căzut peste 250 de litri pe metru pătrat, ori media multianuală este undeva la 60-70 pentru luna mai. Şi grosul acesta s-a produs în perioada 27-28 mai (…) Într-adevăr, la Boroşneu au fost cele mai multe case afectate, dar trebuie să amintesc, totuşi, că majoritatea acestor case se află în incinta îndiguită a cursurilor de apă, în zona inundabilă (…) Într-adevăr, oamenii au avut de suferit şi suntem alături de suferinţa lor, dar amploarea aceasta a fost dată şi de aceste construcţii care au fost amenajate într-o zonă cu grad şi cu risc foarte mare”, a mai spus şeful SGA Covasna.
Subprefectul judeţului Covasna, Sebastian Cucu, a ţinut să sublinieze, în cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, că după inundaţiile din 2018, în localitatea Băcel, precum şi în alte zone din judeţ au fost efectuate lucrări de închidere a breşelor apărute în diguri, deci afirmaţiile potrivit cărora banii alocaţi nu ar fi fost folosiţi în acest scop sunt nejustificate.
“Da, sunt în asentimentul tuturor că e nevoie de mai mult, e nevoie de o altă abordare, pentru că pe om nu-l interesează de unde vine apa când îşi vede agoniseala de o viaţă plutind prin curte sau prin casă, în zadar îi explicăm noi că a venit din Râul Negru sau a venit din Tărlung. Dar, totodată, e bine să fim corecţi şi cu autorităţile statului şi să spunem lucrurilor pe nume. Într-adevăr (…), trebuie să fim pregătiţi pentru asemenea situaţii şi pe viitor. Şi da, mi-aduc aminte că şi atunci, în 2018, aceeaşi soluţie era propusă, cea privind aceste poldere. De ce nu s-au realizat, e exact ce v-a spus domnul director: pentru că nu avem temei legal. Care temei legal, sigur, se poate crea, pentru că legea e făcută de om”, a declarat subprefectul Sebastian Cucu.
Potrivit şefului Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Covasna, col. Daniel Predicioiu, în perioada 26 mai – 6 iunie, pompierii covăsneni au avut 384 de intervenţii pentru limitarea şi înlăturarea efectelor inundaţiilor, fiind ajutaţi de 463 pompieri din alte 18 judeţe, cărora s-au alăturat şi numeroşi jandarmi, militari şi civili.
Persoanele sinistrate au primit ajutoare de urgenţă din fondul de rezervă al statului, – paturi, saltele, apă potabilă, conserve, cizme şi pelerine de ploaie, precum şi din partea a numeroase ONG-uri, firme şi persoane fizice din ţară şi străinătate.
