Cu şase voturi pentru şi trei împotrivă, cea mai înaltă instanţă americană, cu majoritate conservatoare, a stabilit că hotărârile cu aplicare naţională ale magistraţilor federali “depăşesc probabil puterile conferite de Congres tribunalelor federale”. “Când un tribunal conchide că puterea executivă a acţionat ilegal, reacţia tribunalului respectiv nu poate fi să îşi depăşească puterile la rândul său”, a arătat judecătoarea conservatoare Amy Coney Barrett în prezentarea scrisă a opiniei majorităţii.
AFP apreciază că este o victorie pentru executivul condus de preşedintele Donald Trump. Atât guvernările republicane, cum este cea actuală, cât şi cele democrate şi-au exprimat de multe ori nemulţumirea că un singur judecător federal poate bloca politica executivului în chestiuni de importanţă naţională, cum ar fi avorturile, imigraţia sau creditele pentru studii. Efectele deciziei Curţii ar putea avea consecinţe şi asupra altor litigii în curs sau viitoare.
Judecătoarea Sonia Sotomayor, într-o opinie separată la care s-au alăturat ceilalţi doi membri liberali ai curţii, a scris: „Majoritatea ignoră complet dacă ordinul executiv al preşedintelui este constituţional, concentrându-se în schimb doar pe întrebarea dacă instanţele federale au autoritatea echitabilă de a emite hotărâri universale. Cu toate acestea, ilegalitatea evidentă a ordinului relevă gravitatea erorii majorităţii şi subliniază motivul pentru care echitatea susţine ordinele universale ca remedii adecvate în acest tip de cazuri”.
Trump a salutat hotărârea într-o postare pe reţelele sociale. „VICTORIE URIAŞĂ la Curtea Supremă a Statelor Unite”, a scris Trump pe Truth Social.
În prima zi de la revenirea sa în funcţie, Trump a semnat un ordin executiv prin care agenţiile federale sunt obligate să refuze recunoaşterea cetăţeniei copiilor născuţi în Statele Unite care nu au cel puţin un părinte cetăţean american sau nu este rezident permanent legal, denumit şi „titular de carte verde”.
Peste 150.000 de nou-născuţi ar fi privaţi de cetăţenie în fiecare an în conformitate cu directiva lui Trump, potrivit reclamanţilor care au contestat-o, printre care se numără procurorii generali democraţi din 22 de state, precum şi apărători ai drepturilor imigranţilor şi imigrante însărcinate.
Cazul ajuns în faţa Curţii Supreme a fost neobişnuit prin faptul că administraţia l-a folosit pentru a susţine că judecătorii federali nu au autoritatea de a emite ordine la nivel naţional sau „universale” şi a cerut judecătorilor să se pronunţe în acest sens şi să aplice directiva preşedintelui, chiar fără a evalua temeiul său juridic.
Deciziile universale au fost contestate de preşedinţii ambelor partide – republican şi democrat – şi pot împiedica guvernul să aplice o politică împotriva oricui, în loc să se limiteze la reclamanţii individuali care au contestat politica în instanţă. Susţinătorii acestora au afirmat că sunt un mijloc eficient de control al abuzurilor prezidenţiale..
În opinia sa separată, Sotomayor a afirmat că ordinul executiv al lui Trump este în mod evident neconstituţional. Aşadar, în loc să îl apere pe fond, a scris ea, Departamentul Justiţiei „solicită Curţii să declare că, indiferent cât de ilegală este o lege sau o politică, instanţele nu pot pur şi simplu să îi spună Executivului să înceteze aplicarea acesteia împotriva oricui”.
„Manevra tactică din această solicitare este evidentă, iar Guvernul nu face niciun efort să o ascundă”, a scris Sotomayor. „Cu toate acestea, în mod ruşinos, Curtea (Supremă) intră în joc”, adaugă Sotomayor.
Judecătorii federali au luat măsuri, inclusiv emiterea de ordine la nivel naţional care împiedică utilizarea agresivă de către Trump a prerogativele executive pentru a-şi promova agenda.
Curtea Supremă nu s-a pronunţat însă asupra constituţionalităţii decretului lui Trump privind cetăţenia celor născuţi pe teritoriul SUA, speţa în care a luat decizia. Ordinul executiv (termen juridic prin care sunt desemnate decretele prezidenţiale americane – n. red.) respectiv a fost considerat neconstituţional de toate tribunalele şi curţile de apel federale sesizate.
Guvernul a cerut Curţii Supreme nu să elimine în acest stadiu suspendarea decretului, ci să limiteze aplicabilitatea lui doar la persoanele care s-au adresat instanţelor.
Trump a semnat decretul privind cetăţenia în 20 ianuarie, chiar în prima zi din al doilea mandat al său la Casa Albă, susţinând că intenţionează să combată astfel imigraţia ilegală. A fost una din cele mai criticate măsuri ale sale, remarcă AFP.
Preşedintele a contrazis prin decret al 14-lea amendament la Constituţia Statelor Unite, aplicat de peste 150 de ani, care acordă automat cetăţenia americană oricărei persoane născute în SUA. Prin ordinul executiv li s-a interzis autorităţilor federale să elibereze paşapoarte, certificate de cetăţenie sau alte documente copiilor ai căror mame se află în Statele Unite ilegal sau temporar şi ai căror taţi nu sunt cetăţeni americani sau rezidenţi permanenţi, posesori ai aşa-numitei “cărţi verzi”.
Amendamentul al 14-lea a fost ratificat de Congres în 1868, după Războiul de Secesiune şi abolirea sclaviei, pentru a garanta drepturile sclavilor eliberaţi şi ale descendenţilor acestora.
