Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, Pogromul de la Iaşi “a fost un act de violenţă sistematică, desfăşurat cu sprijinul unor structuri ale statului, care au sfâşiat nu doar o comunitate, ci însăşi fibra morală a statului, lăsând răni adânci în conştiinţa naţiunii române”.
“În aceste zile marcăm 84 de ani de ani de la unul dintre cele mai dureroase acte de violenţă din istoria modernă a ţării noastre – Pogromul de la Iaşi, care a cauzat peste 13.000 de victime. În acele zile tragice din iunie 1941, evreii români au fost asasinaţi cu o cruzime inimaginabilă, sub autoritatea unui regim care a încălcat flagrant orice principiu al umanităţii. (…) Acest eveniment tragic nu aparţine doar trecutului, ci reprezintă un avertisment asupra pericolelor urii, intoleranţei şi ideologiilor extremiste şi o lecţie dureroasă despre ce se poate întâmpla atunci când statul se transformă în instrument al urii, iar cetăţeanul este lipsit de protecţia legii”, a transmis Ilie Bolojan.
În mesajul său, Bolojan a mai afirmat că implementarea corespunzătoare a Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură pentru perioada 2024-2027 va contribui la angajamentul continuu şi autentic al României în acest sens.
“Comemorarea Pogromului de la Iaşi reprezintă, de asemenea, o parte esenţială a maturizării noastre democratice şi un angajament pentru garantarea, respectarea, protejarea şi promovarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. România a făcut paşi importanţi de la asumarea trecutului său. Au fost instituite mecanisme legislative pentru combaterea discursului instigator la ură, a negării şi distorsionării Holocaustului şi a manifestărilor antisemite şi a fost consolidat învăţământul despre Holocaust, cel mai recent prin introducerea disciplinei ‘Istoria evreilor. Holocaustul’ drept materie obligatorie”, a mai spus premierul, conform sursei citate.
El a reiterat, în numele Guvernului României, angajamentul ferm de continuare a eforturilor de combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură, de păstrare a memoriei trecutului şi de condamnare a negării şi distorsionării Holocaustului, precum şi pentru protejarea supravieţuitorilor.
