La iniţiativa ONU, experţi şi lideri internaţionali se reunesc luni în Spania pentru o conferinţă privind finanţarea dezvoltării, afectată de crizele mondiale şi de reducerile bugetare drastice ale Statelor Unite, care nu participă la întâlnire, relatează AFP.
Cel puţin 50 de şefi de stat şi de guvern sunt aşteptaţi la Sevilla pentru această întâlnire de patru zile, alături de secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, de premierul spaniol Pedro Sánchez şi de 4.000 de reprezentanţi ai societăţii civile.
Obiectivul acestei conferinţe, denumită FfD4, a patra de acest gen de după 2002, este de a găsi soluţii pentru ţările din sud, care se confruntă, potrivit Naţiunilor Unite, cu „un deficit de finanţare estimat la 4.000 de miliarde de dolari pe an”, pentru a-şi îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă.
Printre liderii care şi-au anunţat prezenţa în capitala andaluză, afectată de o caniculă toridă, se numără preşedintele francez Emmanuel Macron, senegalezul Bassirou Diomaye Faye şi columbianul Gustavo Petro. Omologul lor sud-african, Cyril Ramaphosa, şi-a anulat participarea din motive de politică internă.
Statele Unite, la rândul lor, nu vor trimite niciun reprezentant. Washingtonul a decis, la jumătatea lunii iunie, să părăsească masa negocierilor din cauza unui dezacord asupra textului prezentat delegaţiilor, acuzat că le încalcă „suveranitatea” şi că creează structuri „care fac dublură”.
Această întâlnire are loc într-un context deosebit de sumbru pentru ajutorul pentru dezvoltare, afectat în mod direct de reducerea ajutorului umanitar decisă de Donald Trump, care a eliminat 83 % din finanţarea programelor externe ale agenţiei de dezvoltare USAID.
Cu 63 de miliarde de dolari de ajutor public în 2024, Statele Unite erau principalul donator pentru numeroase agenţii şi ONG-uri, care se confruntă în prezent cu dificultăţi importante, cu atât mai mult cu cât alte capitale, precum Paris, Londra şi Berlin, şi-au redus şi ele ajutorul.
– „Să privim adevărul în faţă” –
„Guvernele ţărilor bogate sunt pe cale să efectueze cele mai importante reduceri ale ajutorului pentru dezvoltare înregistrate vreodată din 1960”, a denunţat vineri ONG-ul Oxfam, îngrijorat de faptul că ţările din sud „se abat tragic” de la „traiectoria” lor de dezvoltare.
Pentru ţările afectate, situaţia este cu atât mai delicată cu cât datoria publică a crescut vertiginos de la criza Covid-19. Potrivit Naţiunilor Unite, datoria celor mai puţin dezvoltate ţări s-a triplat în 15 ani, iar 3,3 miliarde de locuitori trăiesc în ţări care cheltuiesc mai mult pentru rambursarea datoriilor decât pentru sănătate sau educaţie.
„Trebuie să privim adevărul în faţă: multe angajamente rămân neîndeplinite”, în timp ce „lumea se confruntă cu şocuri seismice care fac ca provocările financiare să fie mai greu de rezolvat”, a subliniat Antonio Guterres, referindu-se la numeroasele conflicte mondiale.
„În acest context agitat, nu putem lăsa să ne scape ambiţiile”, a insistat el.
„Angajamentul de la Sevilla”, care va fi adoptat în mod oficial la sfârşitul conferinţei, invită la revizuirea arhitecturii financiare internaţionale, acordând în special un rol mai important ţărilor din sud în marile instituţii şi solicitând o mai bună cooperare împotriva evaziunii fiscale.
Acest text de 38 de pagini, care va fi completat cu anunţuri unilaterale în cadrul unei „platforme de acţiune de la Sevilla”, va servi drept plan director pentru finanţarea dezvoltării în următorii zece ani. De natură politică, acesta nu va avea însă caracter juridic obligatoriu.
Un motiv de nemulţumire pentru ONG-uri, deja iritate de ceea ce consideră a fi o lipsă de solidaritate din partea ţărilor cele mai bogate. „Nordul global continuă să blocheze reformele. Nu este vorba de leadership, ci de negare”, a regretat Mariana Paoli, responsabilă de advocacy la Christian Aid.
