La nivel global, doi din trei oameni trăiesc în ţări în care calitatea vieţii şi bunăstarea socială au stagnat ori s-au degradat în 2024, arată cea mai recentă ediţie a Indicelui de Progres Social, măsurat în 170 de state ale lumii de către organizaţia non-profit Social Progress Imperative, cu sprijinul Deloitte. România şi-a îmbunătăţit uşor scorul general în 2024, ajungând la 74,61, ceea ce o menţine în rândul ţărilor din a doua categorie, în care a intrat în 2022, şi o plasează pe locul 45 mondial, sub restul statelor UE, dar peste ţări precum Serbia (locul 48), Emiratele Arabe Unite (49) sau Qatar (50).
”La nivel global, doi din trei oameni trăiesc în ţări în care calitatea vieţii şi bunăstarea socială au stagnat ori s-au degradat în 2024”, arată cea mai recentă ediţie a Indicelui de Progres Social, măsurat în 170 de state ale lumii de către organizaţia non-profit Social Progress Imperative, cu sprijinul Deloitte.
La capătul a peste zece ani de avans continuu, începând din 2011, când raportul a fost publicat în premieră, tendinţa de stagnare sau regres s-a instalat în 2023, ca urmare a efectelor pandemiei, mai arată raportul, iar indicele global a urcat modest la 64,02 în 2024 (faţă de 64 în 2023).
România şi-a îmbunătăţit uşor scorul general în 2024, ajungând la 74,61, ceea ce o menţine în rândul ţărilor din a doua categorie, în care a intrat în 2022, şi o plasează pe locul 45 mondial, sub restul statelor UE, dar peste ţări precum Serbia (locul 48), Emiratele Arabe Unite (49) sau Qatar (50).
România îşi îmbunătăţeşte uşor poziţia în clasamentul mondial la capitolul oportunităţi (locul 45 mondial, faţă de 46 în 2023), dar înregistrează scăderi atât la categoria nevoilor de bază (locul 49, faţă de 46 anterior), cât şi la bunăstare (locul 61, faţă de 49).
Analizând indicatorii cuprinşi sub aceste trei capitole, ţara noastră a obţinut cele mai bune rezultate la libertate personală (locul 37 mondial), nutriţie şi îngrijiri medicale (41), accesul la informaţie şi comunicaţii (42) şi locuinţe (43), înregistrând, în schimb, cele mai mici scoruri la sănătate (locul 83 mondial), educaţie de bază (80), respectiv apă şi salubritate (72). De altfel, aceste trei zone marchează decalajul României şi prin raportare la statele cu profil similar (peer countries), între care Ungaria, Croaţia, Grecia sau ţările baltice, potrivit raportului.
„Indicele de Progres Social rămâne un cadru de referinţă pentru înţelegerea efectelor diverselor categorii de factori de instabilitate care au marcat lumea în ultimii ani – pandemie, tensiuni politice şi geopolitice, criză energetică, inflaţie, schimbări climatice –, iar rezultatele celui mai recent raport publicat de Social Progress Imperative arată că impasul instalat în 2022 nu a fost unul de moment şi că indicatorii socio-umani pe care îi analizează au fost destabilizaţi, similar celor pur economici. De altfel, comparând evoluţia PIB cu cea a Indicelui de Progres Social, observăm că statele lumii au niveluri diverse de succes în convertirea creşterii economice în efecte sociale durabile. Performanţa României în cadrul clasamentului rămâne stabilă şi încurajatoare pe fondul tabloului general şi, vorbind despre racordarea potenţialului economic la calitatea vieţii populaţiei, raportul este un argument în plus în favoarea realizării unor investiţii strategice în educaţie, sănătate şi mediu”, declară Alexandru Reff, country managing partner, Deloitte România şi Moldova.
Evoluţia PIB şi cea a Indicelui de Progres Social nu se află într-o relaţie de determinare şi, în plus, cele două sunt din ce în ce mai puţin corelate în anii post-pandemie, arată raportul. De exemplu, Danemarca şi SUA au PIB per capita similar, însă prima este un performer de top în clasamentul global, în timp ce a doua are un scor care scade accelerat; de altfel, în 2024, indicele american era cu zece puncte mai mic decât cel danez (91,95, faţă de 81,65).
Norvegia rămâne şi în 2024 liderul clasamentului, cu un scor în creştere, de 91,95 (faţă de 90,74 în anul anterior), urmată îndeaproape de Danemarca, Finlanda, Suedia, respectiv Elveţia, toate cu scoruri de peste 90, însă în stagnare.
Europa domină prima categorie de state, având 15 dintre primele 20 cele mai mari scoruri. În prima categorie se mai regăsesc, în ordine, Islanda, Luxemburg, Olanda, Irlanda, Germania, Austria, Belgia, Estonia, Slovenia şi Regatul Unit. Singurele ţări de pe alte continente încadrate în acest prim eşalon sunt Australia (12), Japonia (14), Singapore (15), Canada (18) şi Noua Zeelandă (19).
Statele Unite ocupă locul 31 mondial (categoria a doua), cu un scor de 81,65, în scădere, şi sunt menţionate ca excepţie în rândul marilor economii ale lumii, în condiţiile în care calitatea vieţii şi bunăstarea socială a cetăţenilor s-a degradat în intervalul 2011-2024.
Grupul marilor economii G7 a evoluat divers din perspectiva calităţii vieţii şi a bunăstării sociale în 2024. Germania este cel mai bine clasată (locul 10 mondial) şi a crescut, Japonia, Marea Britanie şi Canada au stagnat, dar au rămas în prima categorie, Franţa şi Italia au stagnat în categoria a doua, iar SUA au scăzut.
Dintre cele mai importante economii emergente, cu populaţii de peste 100 de milioane, Brazilia (locul 55, categoria a doua) este singura care a înregistrat un avans în 2024 şi chiar conduce topul general al celor mai bune creşteri începând cu 2023. Pe de altă parte, China (72) a scăzut uşor, iar Rusia (77) şi India (111) au stagnat.
Progresul social este definit drept capacitatea unui stat de a asigura nevoile de bază ale cetăţenilor şi de a facilita creşterea calităţii vieţii, creând totodată condiţii pentru ca indivizii să se dezvolte şi să îşi atingă potenţialul.
Raportul Social Progress Index este publicat anual, începând cu 2011, de către Social Progress Imperative, calculând Indexul de Progres Social în baza analizei a trei dimensiuni principale: nevoi de bază (hrană şi îngrijiri medicale de bază, apă şi salubritate, locuinţe şi siguranţă personală), bunăstare (educaţie de bază, acces la informaţii şi comunicaţii, sănătate, calitatea mediului), respectiv oportunităţi (drepturi individuale şi libertate de expresie, libertate personală şi de alegere, incluziune, educaţie avansată).
