Rectorul Universităţii Politehnica Timişoara, Florin Drăgan, este de părere că statul român tratează educaţia ca pe un cost contabil, nu ca pe o investiţie strategică. În opinia sa, România are una dintre cele mai ridicate rate ale abandonului şcolar din Uniunea Europeană, semn că măsurile implementate în ultimii zece ani nu au dat rezultate. „Corelat cu natalitatea în continuă scădere, în următorii zece ani companiile, cât şi instituţiile publice, nu vor mai avea cu cine lucra pentru că specialiştii sunt din ce în ce mai puţini în piaţă”, a afirmat Florin Drăgan.
Modificările recente aduse sistemului de burse pentru elevi şi studenţi, prin recalcularea valorii acestora şi restrângerea categoriilor de beneficiari, au fost luate fără o viziune educaţională clară şi fără consultare reală cu mediul academic, atrage atenţia rectorul Universităţii Politehnica Timişoara, Florin Drăgan, într-un comunicat de presă de joi.
„Statul român a luat decizii, atât când a crescut bursele, cât şi acum, când le scade, exclusiv din raţiuni financiare. Nu există un obiectiv educaţional în spatele acestor mişcări. Nu poţi obţine rezultate în educaţie doar printr-o gândire contabilă. În lipsa unei direcţii clare, riscăm să afectăm grav dezvoltarea resursei umane de care vom avea nevoie în viitor. Am aflat cât erau costurile în trecut cu bursele, am aflat care este bugetul acum pentru burse, însă nu am aflat ce se doreşte de la educaţie, odată cu noul sistem de burse”, a declarat Florin Drăgan.
Potrivit sursei citate, la examenul de Bacalaureat din acest an s-au înscris puţin peste 94.000 de elevi de clasa a XII-a, din promoţia curentă, în timp ce în urmă cu 12 ani au început clasa I peste 150.000 de elevi. Diferenţa dramatică reflectă nu doar declinul demografic, ci şi un abandon şcolar constant, care nu a putut fi prevenit prin politicile publice din ultimul deceniu. Florin Drăgan subliniază că bursele reprezintă mai mult decât un ajutor financiar. Acestea pot reduce abandonul şcolar şi pot încuraja prezenţa activă la cursuri, mai ales dacă sunt corelate cu rezultate şcolare şi criterii de eligibilitate clare. În opinia sa, măsurile anunţate transmit un mesaj contradictoriu şi lipsit de coerenţă.
„Un sistem de burse bine gândit, în special în domeniul tehnic, ar putea face educaţia mai atractivă şi ar produce efecte pozitive în economie. În lipsa acestui sprijin, pierderile pot fi majore şi pe termen lung. Ni se transmite că 30% dintre elevi şi studenţi nu pot fi consideraţi merituoşi, dar se elimină inclusiv bursele pentru olimpici sau cele tehnologice. Aici nu mai vorbim despre selecţie riguroasă sau despre stimularea performanţei, ci pur şi simplu despre tăierea unui sprijin esenţial, indiferent de impactul său educaţional sau social. De altfel, chiar din datele Ministerului Educaţiei şi Cercetării putem observa o scădere a abandonului doar în învăţământul profesional, adică domeniul care a fost sprijinit cel mai mult în ultimii ani, atât de companii, cât şi de stat”, a continuat rectorul Florin Drăgan.
Florin Drăgan consideră că, într-un context în care România are nevoie de ajustări bugetare, măsurile ar fi trebuit direcţionate către acele sectoare din sistemul public unde s-au acumulat dezechilibre salariale şi privilegii evidente, nu către domenii-cheie precum educaţia. În opinia sa, universităţile, şcolile şi elevii nu trebuie să plătească preţul unor politici salariale dezechilibrate din alte sectoare ale administraţiei publice.
„Mă aşteptam ca soluţiile să vină printr-o reformă reală, curajoasă, care să vizeze zonele unde, sub diferite forme de autonomie sau reglementări proprii, s-au creat venituri salariale de stat ce depăşesc cu mult nivelul preşedintelui României. Acolo ar fi trebuit intervenit prima dată, cu măsuri de echilibrare, inclusiv cu supraimpozitare sau plafonări. În schimb, am ales să tăiem exact din zona care generează resursă umană pentru toate celelalte domenii: educaţia. Este o alegere comodă, dar care va avea efecte negative greu de reparat în următorii ani”, a declarat Florin Drăgan.
Rectorul subliniază că investiţiile în educaţie sunt singura formă sustenabilă de dezvoltare economică şi socială pe termen lung. Tăierile operate acum, fără o viziune şi fără criterii clare, nu doar că descurajează performanţa, dar compromit capacitatea României de a pregăti viitorii specialişti, într-un moment în care toate prognozele indică un deficit tot mai mare de forţă de muncă calificată.
