Oraşul natal al lui Adolf Hitler, Braunau, în Austria, a schimbat numele a două străzi care purtau numele unor foşti nazişti, în urma unor presiuni ale unei asociaţii, Comitetul Mauthausen, declară joi o aleasă din opoziţie AFP.
”A avut loc un vot secret cu privire la străzile Josef Reiter şi Resl”, a declatrat AFP o consilieră, Martina Schäfer, din cadrul Partidului Social democrat (SPÖ, centru-stânga), în opoziţie.
În total, ”28 de aleşi au votat «pentru», iar nouă «împotrivă»”, a precizat ea.
Partidul Libertăţii (FPÖ), înfiinţat de către foşti nazişti – prima forţă politică în prezent -, a anunţat că se opune acestor schimbări.
Joseph Reiter (1862-1939) a fost un apropiat al lui Adolf Hitler, a cărui cetăţenie de onoare a Braunau (nord) a fost ”revocată la 19 martie, la instigarea noastră”, a declarat AFP un membru al Consiliului de Administraţie al Comitetului austriac Mauthausen, Robert Eiter.
Franz Resl a fost un propagandist, iar oraşul Linz a decis în 2023 să schimbe numele unei srrăzi care-i purta numele.
CASA LUI HITLER, POST DE POLIŢIE
Partidul Poporului (ÖVP, conservator), care face parte din Cancelaria Austieiei, conduce oraşul Braunau, nu a răspuns după ce a fost contactat de AFP şi nu a comunicat cu privire la votul din Consiliul Municipal pe care-l conduce.
În 2016, Guvernul a cumpărat casa în care s-a născut Adolf Hitler, în urma unor dezbateri îndelungate, şi a început lucrări de transformare a acesteia în post de poliţie până în 2026
”Comitetul Mauthausen consideră că o folosire comemorativă a casei ar fi preferabilă”, a declarat Robert Eiter.
Această asociaţie era o reţea de rezistenţă înfiinţată ăn lagărul cu acelaşi nume, în 1944, şi menţine în continuare contactul între supravieţuitori, organizând ceremonii memoriale.
Austria este criticată frecvent din cauza activităţilor sale de comemorare.
Ea a fost prezentată mult timp ca o victimă a nazismului, negând complicitatea multor austrieci.
Abia începând de la sfârşitul anilor ’80 Austria a început să-şi examiineze responsabilitatea în Holocaust.
În total, 65.000 de evrei austrieci au fost asasinaţi, iar alţi 130.000 au fost forţaţi la exil.
