A declarat, fără a oferi detalii, că a căutat să implice companii autohtone.
Țara din Asia Centrală s-a confruntat ani de zile cu companiile petroliere internaționale din cauza costurilor, aducând despăgubiri de miliarde de dolari împotriva acestora în 2023.
Companiile spun că guvernul încearcă pur și simplu să își mărească acțiunile în proiecte cheie de petrol și gaze, ceea ce echivalează cu „naționalism al resurselor”.
Autoritățile din Kazahstan au respins astfel de critici, spunând că scopul lor este de a controla costurile umflate de marile companii occidentale.
Câmpul este operat de consorțiul Karachaganak Petroleum Operating (KPO), din care face parte și Eni (29,25%), Shell (29,25%), Chevron (18%), Lukoil (13,5%) și KazMunayGaz (10%).
Acționarii și administrația locală au convenit anul trecut să construiască o instalație de procesare a gazelor cu o capacitate anuală de până la 4 miliarde de metri cubi și să înceapă operațiunile acolo în 2028.
În prezent, gazul brut din Karachaganak este livrat peste graniță către uzina de procesare Orenburg din Rusia.
Ministerul nu a precizat motivul opririi proiectului uzinei de procesare Karachaganak.
Mai multe surse din industrie au legat acest lucru de litigiile legale dintre guvern și companiile străine.
Ministerul Energiei a declarat pentru Reuters, într-un răspuns trimis prin e-mail la întrebări, că dosarul de arbitraj care îi implică pe acționarii Karachaganak este „confidențial”.
