Reorganizarea şi reforma Romsilva sunt esenţiale pentru îndeplinirea unui jalon important în PNRR care trebuie îndeplinit de urgenţă, pentru că există riscul blocării unor bani de care România are nevoie, a afirmat ministrul Mediului, Diana Buzoianu, la o dezbatere despre reformarea Regiei Naţionale a Pădurilor. Potrivit sursei citate, acest demers vizează reducerea numărului de directori, limitarea sporurilor nejustificate, corelarea beneficiilor cu performanţa reală şi alinierea cu recomandările Curţii de Conturi.
În dezbaterea publică de vineri, la care a participat ministrul Diana Buzoianu, s-a discutat despre reducerea semnificativă a direcţiilor judeţene şi comasarea acestora, despre eliminarea sporurilor şi beneficiilor nejustificate, în condiţiile în care România „nu îşi mai permite astfel de cheltuieli” şi despre luarea rapidă a deciziilor, fără crearea unor „comisii, comitete şi grupuri de lucru”, care în România nu fac decât să „omoare” iniţiativele.
„Banii şi resursele vor merge către cei care muncesc în teren, către pădurarii care îşi asumă riscuri reale. Oamenii care îşi pun viaţa în pericol să primească resursele necesare ca să poată să-şi facă treaba în sigurnaţă”, au afirmat participanţii la dezbaterea publică.
„Vom avea indicatori clari, măsurabili şi urmăribili. Nu mai e timp de pierdut! Reforma Romsilva este despre responsabilitate, eficienţă şi orectitudine. Această schimbare nu e doar despre tăieri, ci despre modernizare, echitate şi investiţii în viitorul pădurilor româneşti”, a mai afirmat ministrul Diana Buzoianu.
Încă de la preluarea mandatului Diana Buzoianu a afirmat că trebuie redus numărul de directori de la Romsilva şi că trebuie puse criterii de performanţă la această regie, care să nu ţină doar de profit. Buzoianu a adăugat că sunt mai multe criterii suplimentare care ar trebui să fie luate în calcul.
„Trebuie să fie redus numărul de directori, exact aşa cum a fost spus. Trebuie să fie puse criterii de performanţă pentru Romsilva, care să nu ţină doar de profitul Romsilva, adică sunt o grămadă de criterii suplimentare care ar trebui să fie luate în calcul”, declara Diana Buzoianu.
Ministrul Mediului afirma că trebuie făcută „o distincţie foarte clară” între activităţile Romsilva şi că trebuie văzut dacă toate activităţile desfăşurate de regie ar trebui desfăşurate în continuare de aceasta.
„Sunt o grămadă de principii şi o grămadă de discuţii punctuale, tehnice, care la final se reflectă în calitatea acului de management şi de administrare a pădurilor. Şi toate aceste discuţii vor trebuipurtate pe fiecare palier în parte, rapid pe fiecare palier în parte şi să fie asumată, din punctul meu de vedere, ar trebui să avem de urgenţă asumat, într-adevăr, o hotărâre de guvern care să prevadă toate aceste reforme”, mai declara Diana Buzoianu.
Fostul ministru al Mediului Mircea Fechet anunţa că ultimele verificări ale Curţii de Conturi la Regia Naţională a Pădurilor au scos la iveală „abateri semnificative şi generalizate”. Astfel, preciza ministrul, este vorba atât de gestionarea deficitară a patrimoniului public şi privat al statului, cât şi de venituri rămase neîncasate din suprafeţele date spre folosinţă temporară şi cheltuieli cu salariile mai mari decât limitele bugetare, de peste 66 milioane lei.
Potrivit fostului ministru, Romsilva are întârzieri în respectarea termenelor de exploatare a lemnului, nu a calculat penalităţi de întârziere pentru contractele încheiate şi a acceptat participarea la licitaţiile de masă lemnoasă a unor operatori economici care nu îndeplineau criteriile legale.
În pofida acestor nereguli, spunea fostul ministru, Romsilva şi-a premiat toţi angajaţii cu peste 216,5 milioane lei, fără o justificare reală a performanţelor acestora.
Curtea de Conturi a semnalat că lipsesc aproape 2,5 milioane lei din fondul de accesibilizare al Regiei, destinat întreţinerii şi construirii de noi drumuri forestiere. De asemenea, Romsilva nu a încasat peste 3,2 milioane lei, bani care reprezintă valoarea lemnului vândut şi exploatat din pădurile statului, şi nici nu a recuperat prejudiciile rezultate din tăieri ilegale, de peste 5 milioane lei, preciza Fechet.
Raportul Curţii de Conturi mai arăta şi că Romsilva nu a asigurat integritatea fondului forestier naţional, permiţând ocuparea unor suprafeţe de pădure fără a încasa veniturile aferente. Mai mult, la nivelul RNP nu există estimări actualizate în legătură cu necesarul anual real de lemn de foc pentru populaţie, deşi Romsilva reprezintă principala sursă de furnizare a lemnului pentru încălzirea românilor. Curtea de Conturi a constatat erori în calculul şi la plata drepturilor salariale, dar şi că sporurile au fost stabilite ca procent maxim, fără să existe o ierarhizare a acestora pentru posturi similare.
Ulterior, Romsilva a precizat, printr-un comunicat de presă, că suma de 216,5 milioane lei la care făcea referire Curtea de Conturi este cea brută acordată în anii 2021 şi 2022, în baza Contractului Colectiv de Muncă, celor peste 14.400 de angajaţi ai Romsilva. Potrivit Romsilva, suma medie individuală netă a premiilor acordate a fost de circa 4.300 lei/salariat/an. Premiile au fost date având în vedere „rezultatele financiare excepţionale din anii 2021 şi 2022” ale regiei.
Romsilva mai preciza că, între anii 2019 şi 2023, regia a înregistrat un profit cumulat brut de 792,6 milioane lei, din acesta fiind vărsaţi la bugetul statului 716,7 milioane lei.
