Comisia Europeană, ramura executivă a UE, a dezvăluit luna trecută o propunere legislativă de referință pentru a pune capăt importurilor de gaze rusești ale blocului comunitar până în 2027, urmărind să rupă legăturile energetice finale ale UE cu Moscova.
Însă „am fi interesați să analizăm” un termen limită din 2026, a declarat Ville Niinistö, un europarlamentar Verzilor, care va conduce lucrările Parlamentului asupra proiectului de lege în lunile următoare.
„Rolul Parlamentului aici este de a examina propunerea și de a se asigura că este cât mai rigidă posibil”, a adăugat el. „Din punct de vedere juridic, vom verifica… [dacă] aceste calendare sunt suficient de stricte sau pot fi grăbite.”
Proiectul de lege vine în contextul în care UE se străduiește să oprească importurile de energie rusească, la mai mult de trei ani de la invazia totală a Ucrainei de către Moscova.
Până în prezent, blocul comunitar și-a redus drastic aprovizionarea cu gaze rusești prin conducte cu aproximativ două treimi și a interzis importurile de cărbune și petrol maritim – dar s-a străduit să renunțe la fluxurile rămase prin conducte și continuă să cumpere volume mari de gaze naturale lichefiate . De asemenea, se confruntă cu apeluri de a reveni la energia ieftină a Moscovei, pe măsură ce economia sa se clatină.
Dacă va avea succes, noua propunere ar obliga companiile energetice din UE să își rupă treptat acordurile pe termen lung cu Moscova, începând din acest an și până în 2027. De asemenea, include măsuri care consolidează monitorizarea gazelor rusești care intră în bloc și solicită capitalelor UE să prezinte planuri care să detalieze modul în care vor renunța la energia Moscovei.
Dar pentru Niinistö, acest lucru nu este suficient – în special prin omiterea petrolului rusesc din interdicție.
„Suntem interesați, de asemenea, de… [posibilitatea] includerii mai stricte a petrolului și în limbajul juridic”, a declarat fostul ministru finlandez al mediului, cu o dată de eliminare treptată „cel puțin 2027”.
Pe fondul temerilor continue că proiectul de lege ar putea declanșa o avalanșă de procese intentate de firmele energetice rusești, Niinistö a mai spus că va „analiza” temeiul său juridic „pentru a se asigura că nu există consecințe juridice nejustificate pentru companiile europene”. Comisia a refuzat să comenteze.
Înainte ca propunerea să devină lege, europarlamentarul va trebui să găsească un compromis între diferitele grupuri politice ale Parlamentului – o realizare pe care speră să o realizeze „până la începutul toamnei” și prin discuții „cu toată lumea”, inclusiv cu parlamentarii de extremă dreapta și extremă stânga prietenoși cu Rusia.
Apoi, va trebui să încheie un acord cu țările UE, unde proiectul de lege se confruntă cu o opoziție acerbă din partea Ungariei și Slovaciei, care rămân puternic dependente de petrolul și gazele rusești. Proiectul de lege nu are nevoie de sprijinul lor pentru a fi adoptat, dar marginalizarea lor riscă să distrugă alte legi conexe aflate în curs de elaborare, unde au drept de veto.
Deși ambele țări au cerut bani în schimbul schimbării furnizorilor, propunerea nu oferă în prezent stimulente financiare pentru renunțarea la Moscova. Niinistö a recunoscut însă că fondurile necesare pentru a le atrage va fi inevitabil „discutate”.
Între timp, el a îndemnat țările și deputații europeni să lase deoparte interesele naționale și să transforme proiectul de lege în realitate.
„Ar trebui să avem în vedere un interes european mai larg”, a spus el.
