După gândacul care blochează autostrada, avem broasca ce oprește Transapuseana. Astfel, una dintre cele mai spectaculoase șosele din România nu poate fi recepționată.
Așa cum gândacul croitor al stejarului punea frână autostrăzii Sibiu – Pitești, la Transapuseana broasca cu burtă roșie a blocat finalizarea oficială a celui mai spectaculos drum județean din România. Natura cere respect, iar autoritățile trebuie să se conformeze – cu scărițe pentru broaște și răspunsuri pentru Bruxelles.
Un drum de poveste, o piedică neașteptată
Drumul Județean 107 I – cunoscut publicului larg drept „Transapuseana” – este una dintre cele mai spectaculoase și costisitoare investiții de infrastructură rutieră din România. Cu un traseu care taie în serpentine culmile Munților Trascăului, legând Aiudul de Bucium, șoseaua a fost prezentată recent ca fiind finalizată. Însă realitatea din teren a contrazis festivismul autorităților.
Cauza? Nu lipsa banilor, nu erorile de execuție – ci… broasca. Mai precis, două specii de amfibieni protejați: Bombina bombina (buhaiul de baltă cu burtă roșie) și Bombina variegata (buhaiul de baltă cu burtă galbenă), a căror mobilitate este grav afectată de structura perpendiculară a camerelor de cădere construite pe traseu.
Cum a devenit broasca parte din recepția oficială
După un audit al Curții de Conturi și o analiză a Agenției pentru Protecția Mediului Alba, s-a constatat că 58 de camere de cădere construite între kilometrii 5 și 37 contravin prevederilor din acordul de mediu. Pereții lor verticali, la 90 de grade, împiedică amfibienii să iasă odată ce cad în aceste structuri. Astfel, ele funcționează ca adevărate capcane mortale pentru specii protejate de legislația europeană și națională.
Problema e gravă pentru că sectorul în cauză traversează două situri Natura 2000 – ROSAC0253 Trascău și ROSPA0087 Munții Trascăului. Ca urmare, autoritățile trebuie să modifice construcțiile existente sau să găsească soluții alternative care să respecte directivele privind conservarea habitatelor naturale.
Soluția: scări pentru broaște
Oficialii Consiliului Județean Alba au explicat că vor interveni în toate cele 58 de camere cu o simplă modificare: o pană de beton cu un unghi de 45 de grade sau o scăriță care să le permită broaștelor ieșirea.
„Am construit pereții verticali pentru a nu pierde lățimea drumului. Dacă făceam totul la 45 de grade, pierdeam aproape 2 metri din platformă. Așa că am găsit soluția intermediară: o pană de beton care va permite ieșirea amfibienilor”, a declarat Marius Hațegan, vicepreședintele CJ Alba pentru Ziarul Unirea.
Lucrările vor fi suportate de constructor, costurile fiind minime. Modificările sunt estimate să dureze „câteva zile”, după cum a declarat și Cristian Panea, directorul Elis Pavaje, compania care a executat cele două loturi ale drumului.
Natura, piedică pentru infrastructură – și la munte, și la câmpie
Povestea Transapuseanei nu este un caz izolat. România pare să repete același scenariu în mai multe proiecte majore de infrastructură, în care natura și birocrația se întâlnesc într-un dans lent și, uneori, absurd.
Cel mai notoriu exemplu este autostrada Sibiu – Pitești, unde o insectă – Morimus funereus, cunoscută popular ca „gândacul croitor al stejarului” – a devenit motiv de dispută între Comisia Europeană și Ministerul Transporturilor. Deși în România este considerat dăunător de către silvicultori, acest gândac este listat de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii ca specie vulnerabilă și joacă un rol esențial în ecosistem ca descompunător natural.
În lipsa unor măsuri clare de protejare a gândacului, Comisia a amenințat cu blocarea finanțării europene pentru autostrada care ar trebui să traverseze Carpații. La Transapuseana, scenariul e asemănător – doar că în loc de insecte, amfibienii sunt vedetele ecologice.
Concluzia? Infrastructura românească e la mâna… biodiversității
Finalizarea simbolică a DJ 107 I a fost anunțată, însă recepția reală și posibilitatea integrării acestui drum spectaculos în circuitele turistice și logistice ale regiunii depind de un detaliu care pare minor, dar e esențial pentru respectarea normelor de mediu. Autoritățile s-au grăbit cu declarațiile de victorie, dar în teren, „socoteala de la conferință nu se potrivește cu cea de pe munte”.
Dacă în cazul gândacului croitor Comisia Europeană cerea explicații riguroase pentru a debloca peste 1,3 miliarde de euro, în Alba, „buhaiul de baltă” întârzie simbolic punerea în funcțiune a unei investiții de zeci de milioane.
