Urmare a anunțului premierului Bolojan privind constituirea unui consiliu consultativ, în care mediul de afaceri să vină cu propuneri concrete pentru dezvoltarea economică și echilibrarea bugetară, am apelat din nou la Președintele Federației Investitorilor și Dezvoltatorilor pentru o Economie Sustenabilă – FIDES, Constantin Sebeșanu. Acesta ne-a detaliat prioritățile pe care industria dezvoltărilor și construcțiilor le propune pentru creșterea PIB și, implicit, a veniturilor bugetare colectate de către Stat.
SPS: Domnule Sebeșanu, dacă, așa cum ne-ați spus în ultimul interviu, aproape 12% din totalul salariaților mediului privat se regăsesc în dezvoltări și tranzacții, vocea industriei pe care o reprezentați ar trebui să fie relevantă, nu?
CS: Înainte să vă răspund, e de folos să vedem câteva date statistice, din centralizarea realizată la finalul anului trecut de analistul Iancu Guda: sectorul construcțiilor și al tranzacțiilor imobiliare, așa cum ați precizat, reprezintă o sursă importantă de venituri pentru autoritățile publice, cu multiple efecte economice pozitive propagate în mediul de afaceri, prin multiplicare investițiilor.
Adică afacerile noastre antrenează mult pe orizontală alte domenii. Conform nomenclatorului de activitati, regăsim 22 de sectoare din industria de constructii si 4 sectoare din tranzacții imobiliare. În total, peste 85 de mii de firme, însemnând circa 16% din totalul companiilor active in Romania.
La nivelul anilor 2022-2023, acestea angajau în jur de jumătate de milion de români, adică aproape 12% din totalul angajatilor din sectorul privat. În lumina acestor cifre, consider că da, în modul cel mai obiectiv cu putință, industria noastră poate și trebuie să fie o voce în dialogul cu decidenții politici.
SPS: Ce abordare are industria aceasta față de ultimele decizii guvernamentale?
CS: Federația noastră a comunicat deja cele 4 puncte față de care avem rezerve serioase. Și nu doar pentru că ne-ar afecta veniturile, ci pentru că nu știm cât vor reuși aceste decizii să contribuie la soluții.
Modificările de TVA riscă să încetinească dezvoltarea, dublarea taxării dividendelor și scumpirea carburanților va reduce apetența investițiilor, iar suprataxarea băncilor va crește dobânzile. Pe scurt, toate aceste 4 măsuri riscă să scadă veniturile statului, fără a rezolva, evident, problema deficitului.
SPS: Premierul spune că toată lumea critică, dar nimeni nu vine cu soluții.
CS: La prima vedere, am putea afirma că soluțiile sunt în fișa de post a celei mai importante funcții din România, aceea de șef al Guvernului, pe actualul sistem constituțional. Însă noi, dezvoltatorii, am afirmat public, în repetate rânduri, că ne punem toată expertiza în slujba oamenilor, a comunității. Așa că putem veni cu propuneri fezabile, cu rezultate verificanile și cuantificabile. Trebuoe doar să fim întrebați.
SPS: Considerați că dialogați cu domnul Bolojan. Ce i-ați cere? Sau ce i-ați sugera? Care sunt temele majore, utile industriei, dar și României?
CS: Sunt câteva teme, care cred că sunt benefice economiei în general, nu doar dezvoltatorilor. Sau cel puțin domeniilor ce pot fi considerate strategice, prin impactul lor pozitiv asupra dezvoltării societății și asupra veniturilor Statului. Aș începe cu digitalizarea și simplificarea proceselor de autorizare. Ceea ce în alte țări durează câteva ore prin aplicații online, la noi durează săptămâni, prin hârtii depuse la dosarul cu șină.
SPS: Nu s-au înregistrat progrese în ultimul timp?
CS: Abia anul acesta a apărut o inițiativă utilă, OUG 31/2025 pentru accelerarea procesului de obținere a autorizațiilor de construcție și a avizelor necesare. Impactul poate fi favorabil, așteptăm aprobarea ei în Parlament.
Actul normativ poate fi completat, tocmai pentru transparență și asigurarea legalității, cu un portal unic național pentru avize, PUZ-uri și autorizații, integrat cu un sistem informațional geografic (GIS). În fine, în urma unui dialog real cu autoritățile, dezvoltările imobiliare pot fi considerate domeniu strategic, prin impactul pozitiv asupra evoluțieo comunitățile și antrenarea pe orizontală a unui număr mare de firme și salariați. Astfel, și investițiile Statului în infrastructură pot fi accelerate acolo unde e nevoie de ele.
În FIDES avem exemple de companii care au donat chiar suprafețe din propriile terenuri către autorităților locale, finanțând din banii lor drumuri de acces, șosele sau chiar clădiri pentru spații educaționale. Trebuie să ieșim din logica în care autoritățile blochează dezvoltarea pentru că nu sunt dispuse să facă investiții publice de suport. Acestea sunt necesare comunităților locale, celor care finanțează Statul, nicidecum o favoare făcută dezvoltatorilor.
SPS: Deci vorbim, în principal, despre o bună cooperare cu administrația, de digitalizare și debirocratizare?
CS: Exact. Vorbim de un parteneriat real și onest. Iar de aici putem dezvolta nevoia de predictibilitate. mă refer la codificarea legislației din domeniul urbanismului și construcțiilor, pentru evitarea modificărilor bruște, care afectează fezabilitatea proiectelor. Apoi, apropo de infrastructura publică, de la rețele de utilități și transport până la facilități educaționale și sanitare. Este obligatorie corelarea Planurilor Urbanistice Generale cu strategiile de mobilitate și investiții publice. Această viziune reclamă tot dialogul constant între autorități și mediul de afaceri.
SPS: Deci ați accepta un dialog cu premierul, în formatul de consultări cu mediul de afaceri?
CS: Cu siguranță da. România are o șansă unică de relansare economică și socială. Expertiza noastră este la dispoziția celor care decid. Iar soluții există, trebuie doar voință.
