„La mulţi ani tuturor creatorilor care duc cultura română mai departe în lume! La fiecare întâlnire cu publicul, în fiecare traducere literară, expoziţie, concert, spectacol, festival, în fiecare rezidenţă artistică e o mică parte din construcţia ICR, clădită împreună. Un edificiu al creativităţii şi al întâlnirilor care lasă mărturii”, a transmis, vineri, preşedintele ICR Liviu Jicman.
El a adăugat: „ICR este o comunitate extinsă de parteneri români şi internaţionali, artişti, scriitori, traducători, cercetători, bursieri, arhitecţi, echipe dedicate în ţară şi în străinătate, de azi şi din trecut – toţi cei care cred în cultură ca spaţiu al unui dialog care ne apropie şi ne dezvoltă. Punţile între oameni şi culturi pot fi fragile, dar sunt rodnice prin sensul pe care îl dau unei existenţe sub semnul creativităţii şi al momentelor înălţătoare când arta noastră ajunge la ceilalţi”.
Scriitorul Radu Vancu trage un semnal de alarmă şi militează pentru un ICR „autonom”, nu sub influenţa Ministerului de Externe, „ceea ce ar fi dezastruos”.
„A fost, în mandatul lui Horia-Roman Patapievici, cea mai performantă instituţie de promovare internaţională a culturii române pe care am avut-o vreodată. După 2012 a urmat distrugerea lui sub Andrei Marga. Conducerile ulterioare au încercat fiecare, cu rezultate diverse, să repare ce se mai putea repara. Mai sunt încă multe de corectat & îndreptat, e greu de sperat că ICR va putea redeveni cândva ce a fost sub HRP, din motive care ţin şi de personalitatea lui Patapievici, şi de independenţa instituţională (ICR-Patapievici lucra sub autoritatea & protectia preşedintelui, ICR de azi e nevoit să lucreze sub Parlament, cu o autoritate & o protecţie limitată), şi de bugetare (ICR are un buget ridicol de mic, vreo 7 milioane de euro anual – e miraculos că reuşeşte să exporte cultura română atât cât o face cu bugetul ăsta derizoriu)”, a scris Radu Vancu pe Facebook.
„Îi doresc Institutului Cultural Român o viaţă lungă, cu cât mai multă autonomie (wink-wink) & bugete rezonabile (alt wink-wink) & resursă umană cât mai calificată pentru strategii culturale (al treilea wink-wink). Trăim un moment cultural foarte fast pentru România – filmul, muzica, literatura, teatrul, artele vizuale, dansul, în fine, toate artele trec prin unele dintre cele mai fertile momente din întreaga noastră istorie. Aşa că e enormă nevoie de un Institut Cultural Român autonom & eficient, care să le ducă aşa cum trebuie cât mai departe în lume”, a transmis Vancu.
Actriţa Oana Pellea urează ICR să continue să promoveze „valori reale”.
„În aceşti 22 de ani s-au întâmplat lucruri minunate, lucruri mai puţin minunate. Dar Institulul a existat. E important pentru o ţară să aibă institute culturale în străinătate! E foarte important. Cultura este un ambasador redutabil pentru o ţară! Cultura e o punte între ţări! Îi doresc Institutului Cultural Român ani mulţi şi capacitatea de a promova Cultura adevărată şi de valoare a României, la standarde de excelenţă. Îi doresc să promoveze valorile culturale reale şi importante ale României. Un exemplu ar putea fi activitatea Romanian Cultural Institute in London. De mulţi ani acest Institut promovează valori reale! Deci: Mulţi ani de activitate în a promova valorile culturale reale ale României!”, a scris ea pe reţeaua de socializare.
ICR a fost înfiinţat în 2003, în baza Legii nr. 356/2003, prin reorganizarea Fundaţiei Culturale Române şi a Editurii Fundaţiei Culturale Române. Misiunea Institutului este aceea de reprezentare, promovare şi protejare a culturii şi civilizaţiei naţionale în ţară şi în străinătate. Activitatea externă a Institutului se desfăşoară şi prin institutele culturale româneşti din străinătate, subordonate administrativ Ministerului Afacerilor Externe.
