Premierul Ilie Bolojan a susținut vineri, la finalul unei săptămâni marcate de asumarea răspunderii în Parlament pe primul pachet de măsuri fiscale, o conferință de presă în care a prezentat proiectele-cheie la care a lucrat Executivul și a conturat prioritățile pentru luna iulie. Șeful Guvernului a confirmat că, până la finalul lunii, va fi lansat un al doilea pachet de reforme fiscale, menit să continue procesul de echilibrare bugetară și eficientizare a aparatului administrativ.
Una dintre direcțiile majore anunțate de premier vizează reducerea risipei din sistemul de sănătate. Bolojan a subliniat că o componentă semnificativă a cheltuielilor bugetare o reprezintă fondurile destinate Sănătății, mai exact cele gestionate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
„În urmă cu 10 ani, 2014–2015, ponderea cheltuielilor din veniturile curente ale statului era de 11%. Acum au crescut la 14–16%. Asta înseamnă niște sume foarte mari. De exemplu: 2021 – 49 de miliarde, 2022 – 54 miliarde, 2023 – 59 de miliarde, 2024 – 73 de miliarde, iar pentru 2025 este estimat un total de 77 de miliarde”, a declarat premierul.
Potrivit acestuia, la o recentă întâlnire cu președintele CNAS, a fost informat că sistemul mai are nevoie de cel puțin 10 miliarde de lei pentru a încheia anul fără blocaje.
„Dacă nu s-ar întâmpla nimic până la sfârșitul anului, vom ajunge la 16% din venituri curente direcționate către Sănătate. Acest nivel se apropie de cel din pandemie, din 2020. Doar atunci am mai avut o astfel de creștere, în rest eram la 11%. Se vede clar că în ultimii ani aceste cheltuieli sunt mult mai mari, cu cel puțin 10% față de ritmul de creștere a veniturilor. Nu este o direcție bună”, a subliniat Ilie Bolojan.
Bolojan critică sistemul de salarii în Sănătate: nimeni nu are interesul să facă economii sau performanță
Premierul a explicat că una dintre sursele risipei este creșterea continuă a cheltuielilor de personal, fără o corelare cu performanța sau volumul real de muncă. „În Sănătatea din România, numărul de cazuri rezolvate nu este legat de cheltuielile cu personalul. Există alocări dedicate pentru salarii și nimeni nu are interesul să facă economii sau performanță, pentru că nu are de ce.”
Bolojan a oferit și exemple concrete: „Gândiți-vă că șefii de secții dintr-un spital clinic sunt numiți de Facultatea de Medicină. De cine vor asculta? De managerul spitalului sau se vor ocupa de problemele universitare? În plus, există o limitare de sporuri de 30%, dar spitalele din subordinea autorităților locale nu o respectă. La calculul bazei de salarii introduc și primăria sau consiliul județean, ceea ce ocolește plafonul.”
Premierul a criticat și fenomenul decontărilor fictive sau umflate, în special în spitalele care folosesc consultanți pentru optimizarea ICM (indicele de complexitate a cazurilor): „Dacă știi cum să întocmești o foaie de tratament, cu anumite analize suplimentare, atunci sumele primite sunt mai mari. Nu pentru că faci lucrurile mai bine, ci pentru că știi să scrii mai bine.”
Spitale performante dor pe hârtie
„Casele de asigurări trebuie să-și facă mai bine datoria și să verifice mai riguros, pentru că părem că avem spitale foarte performante, însă percepția asupra sistemului nu se îmbunătățește”, a adăugat premierul.
Un alt punct criticat de Bolojan îl reprezintă cheltuielile necontrolate cu medicamentele: „Numărul de medicamente inovative este foarte mare, sunt foarte scumpe, și suntem una dintre puținele țări în care ponderea acestora o depășește pe cea a medicamentelor generice. Genericele rezolvă 90% dintre boli la fel de eficient ca cele inovative. Aici trebuie să intervină Ministerul Sănătății și Casa de Asigurări, ca să putem trata mai mulți pacienți cu bani mai puțini.”
Premierul a subliniat că toate aceste probleme trebuie abordate în următoarele luni, într-un efort amplu de reformare a sistemului sanitar și de optimizare a cheltuielilor publice.
Aproape toate spitalele din România au consultanți pentru a-și îmbunătăți ICM, dacă știi cum să întocmești o foaie de tratament, cu anumite analize suplimentare, atunci sumele sunt mai mari pe care le primești, nu pentru că faci lucrurile mai bine, ci pentru că scrii mai bine și optimizezi mai bine.
„Casele de sănătate trebuie să-și facă datoria și să verifice mai bine, pentru că părem că avem niște spitale foarte performante, dar vedem că percepția pacienților nu se îmbunătățește”, a punctat premierul.
România, una dintre puținele țări cu medicamentele cele mai scumpe
Ilie Bolojan a atras atenția și asupra creșterii haotice a cheltuielilor cu medicamentele: „Numărul de medicamente inovative este foarte mare, sunt scumpe, și suntem una dintre puținele țări în care ponderea acestora este mai mare decât a celor generice – care rezolvă, în 90% din cazuri, aceleași afecțiuni.”
„Aici trebuie să intervină Ministerul Sănătății și Casa de Asigurări, ca să putem rezolva mai ieftin problemele de sănătate ale pacienților”, a spus Bolojan.
În final, premierul a criticat și abuzurile legate de concediile medicale și de perioada sărbătorilor: „Avem concedii medicale extinse, avem niște punți în perioadele critice, între sărbători, și se vede un vârf de concedii programate exact patru zile. Nu te poți îmbolnăvi programat.”
„Avem un număr de RMN-uri și CT-uri extinse, iar melanjul între sistemul public și cel privat a dus la situația în care am socializat cheltuielile și am privatizat câștigurile. Dacă vrem un sistem de sănătate funcțional, nu mai trebuie să continuăm cu risipa”, a conchis premierul.
