Masacrele de la Volînia (Volînia) din 1943-1944 au avut loc pe teritoriul ocupat de naziști, ceea ce este acum vestul Ucrainei, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Membrii Armatei Insurgente Ucrainene (UPA) au ucis cel puțin zeci de mii de polonezi, în timp ce mii de ucraineni au fost uciși ca represalii.
Vorbind la o ceremonie în orașul Chelm, estul Poloniei, care a marcat cea de-a 82-a aniversare a masacrelor, Nawrocki a spus că victimele „nu strigă după răzbunare, ci după o cruce, un mormânt și o memorie” și a îndemnat Ucraina să autorizeze lucrări suplimentare în mai multe situri.
„Polonezii așteaptă acest adevăr”, a spus Nawrocki, potrivit agenției de știri poloneze RMF24.
Remarcile lui Nawrocki urmează reluării exhumărilor în aprilie în satul distrus Puzhnyky din regiunea Ternopil din Ucraina. A fost primul astfel de efort din 2017, când Ucraina a impus un moratoriu după un val de acte de vandalism care au vizat memorialele ucrainene din Polonia.
De atunci, oficialii ucraineni și polonezi au anunțat exhumări suplimentare ale soldaților polonezi uciși în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în Zboiska și în districtul apropiat Pid Holoskom din regiunea Lviv, în iunie.
Nawrocki și-a subliniat obligația morală de a vorbi în numele victimelor. Istoric de profesie, președintele ales polonez a susținut de mult timp că Ucraina nu ar trebui să fie admisă în UE înainte de rezolvarea problemei Volâniei, o opinie împărtășită de alți politicieni polonezi din întreg spectrul politic.
„Ca viitor președinte al Poloniei, sunt obligat să vorbesc cu vocea lor. Nimeni nu mă va elibera de asta”, a spus el. Ceremonia de la Chelm a marcat, de asemenea, construirea planificată a unui nou muzeu pentru a-i comemora pe cei uciși.
Ambasadorul Ucrainei în Polonia, Vasyl Bodnar, care a participat la eveniment, și-ar fi exprimat sprijinul pentru continuarea dialogului și a recunoscut importanța onorării victimelor de ambele părți ale diviziunii istorice.
„Trebuie să vorbim deschis despre această istorie”, a spus el. „Desigur, să numim crima o crimă. Să ne cerem scuze și să ne cerem scuze, dar și să onorăm memoria acelor victime care au nevoie de ele, de ambele părți ale graniței.”
Actualul președinte polonez, Andrzej Duda, a semnat recent o lege care stabilește ziua de 11 iulie drept Ziua Națională a Comemorării victimelor poloneze ale masacrelor de la Volînia. Legea a fost adoptată cu un sprijin parlamentar aproape unanim și declară că „atrocitățile comise între 1939 și 1946” trebuie să rămână în memoria națională a Poloniei.
Institutul Polonez al Comemorării Naționale estimează că aproximativ 100.000 de polonezi au fost uciși în regiunea Volînia, care acum face parte din vestul Ucrainei. Istoricii ucraineni susțin că mii de ucraineni au fost, de asemenea, uciși în acțiuni de represalii și insistă ca conflictul să fie considerat o violență etnică reciprocă, mai degrabă decât un genocid. Prima exhumare din 2017, la Puzhnyky, unde au fost uciși între 50 și 120 de polonezi, a fost considerată un progres, ambele guverne angajându-se să extindă eforturile comune.
