Statele membre ale Uniunii Europene (UE) au optat marţi să-şi păstreze opţiunile deschise în vederea unei eventuale sancţionări a Israelului din cauza situaţiei în Războiul din Fâşia Gaza, fără să decidă nimic – în acest stadiu -, a anunţat şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas, relatează AFP.
”Vom păstra aceste opţiuni pe masă şi vom fi pregătiţi să acţionăm dacă Israelul nu-şi respectă angajamentele. Scopul nu este să pedepsim Israelul, scopul este o îmbunătăţire reală a situaţiei în Fâşia Gaza”, a declaart ea în faţa presei, în urma unei reuniuni a miniştrilor de Externe din UE.
Un raport al Comisiei Europene, prezentat la sfârşitul lui iunie Celor 27, stabilea că Israelul a încălcat Articolul 2 al Acordului de Asociere cu UE, privind respectarea drepturilor omului.
Ca atare, Kaja Kallas a pregîtit o listă de posibile opţiuni; o suspendare a întregului Acord, interzicerea exporturilor provenind din teritoriile palestiniene ocupate, revizuirea politicii vizelor sau suspendarea părţii comerciale a Acordului de Asociere.
Ministrul francez de Externe Jean-Noël Barrot a pledat în impunerea unor sancţiuni coloniştilor extremiştri israelieni din Cisiordania şi şi-a exprimat dorinţa ca UE ”să înceteze orice formă de susţinere financiară – directă şi indirectă – a colonizării”.
Guvernul israelian trebuie ”să pună capăt colonizării Cisiordaniei şi mai ales proiectului funest E1 care, cu 3.400 de locuinţe, ameninţă să taie în două Cisiordania şi să dea o lovitură fatală soluţiei cu două state”, a condamnat Barrot.
Însă miniştrii UE – foarte divizaţi în acest subiect – au preferat să amâne mai târziu orice decizie, fără ca măcar să examineze în detaliu măsurile propuse, potrivit unui diplomat.
Perspectiva impunerii unor sancţiuni s-a îndepărtat după ce Kallas a anunţat săptămâna trecută un acord cu Israelul care să permită o creştere a livrarii unor ajutoare umanitare în Fâşia Gaza.
”NU E MOMENTUL”
Unele ţări consideră că această presupusă îmbunătăţire pe teren – care rămâne de verificat – justifică să nu se facă nimic, cel puţin imediat.
”Sunt sigur că nicio măsură nu va fi adoptată de către statele membre”, dădea asigurări încă de luni, la Bruxelles, ministrul israelian de Externe Gideon Saar, venit să participe, la invitaţia lui Kallas, la o reuniune cu reprezentanţi din regiunea Orientului Mijlociu – egiptea, palestinian şi sirian.
Acest acord privind o prelungire a ajutorului umanitar reprezintă un ”progres important”, a subliniat un diplomat european, şi ”nu e momentul” să se discute despre o eventuală suspendare a Acordului de Asociere.
Cei 27 s-au arătat deosebit de divizaţi în privinţa atitudinii de adoptat împotriva Israelului după lansarea Războiului din Fâşia Gaza, în urma unui atac fără precedent al Hamas, la 7 octombrie 2023, în sudul Israelului.
Mai multe state membre – inclusiv Germania – subliniază dreptul Israelului de a se apăra, respectând dreptul internaţional, în timp ce altele – ca Spania – denunţă un ”genocid” al palestinienilor în Fâşia Gaza.
Kallas a subliniat totodată asupra necesităţii implementării acestui acord pe teren, o exigenţă amintită de către mai mulţi miniştri.
”Nu am văzut punerea sa în aplicare, poate nişte acţiuni mici, însă există în continuare masacre”, a declarat ministrul irlandez Thomas Byrne.
Acest acord prevede, între altele, o ”creştere substanţială a numărului de camioane care transportă zilnic produse alimentare şi enalimentare care intră în (Fâşia) Gaza” şi deschiderea unor ”noi puncte de trecere”, în nordul şi în sudul Fâşiei Gaza, a potrivit unui comunicat făcut public de către Kallas.
Livrările de carburant desfinat organizaţiilor umanitare urmează, de asemenea, să fie reluate ”până la unn nivel operaţional”, potrivit acestui acord.
”Posturile de frontieră au fost deschise. Vdem un număr mai mare de camioane intrând. Vedem, de asemnea, reparaţii ale reţelei electrice şi alte lucruri de acet fel, dar acest lucru nu este în mod clar sificient”, a recunoscut marţi Kallas.
