Conform unui mesaj postat luni pe Facebook de Remus Ştefureac, directorul INSCOP, în cadrul sondajului a fost pusă şi întrebarea “Din câte cunoaşteţi sau aţi auzit, Nicolae Ceauşescu a fost un lider bun sau un lider rău pentru România?”.
Răspunsurile românilor au fost următoarele: 66,2% – un lider bun, 24,1% – un lider rău, 7,8% – nu ştiu, 2% – nu răspund.
“Astăzi, două treimi dintre români cred că Nicolae Ceauşescu (de vreo 10 ani, veritabil star pe Facebook şi Tik-tok în video-uri şi imagini realizate profesionist şi răspândite strategic şi cu resurse) a fost un lider bun pentru România şi doar 24% cred că a fost un lider rău pentru România. Epoca de aur a regimului comunist pare a se manifesta, într-o dimensiune suprarealistă a percepţiei, tocmai în zilele noastre, când comunismul pare a fi mai popular decât în cele mai bune vremuri ale existenţei sale”, a punctat directorul INSCOP, potrivit Agerpres.
Datele cercetării intitulate ‘Percepţia populaţiei cu privire la COMUNISM. Reperele nostalgiei” au fost culese în luna iulie, pe un eşantion de 1.500 de respondenţi, cu o eroare de +/-2.5%.
Sondajul integral, peste 120 de slide-uri,) va fi prezentat într-o conferinţă de presă ce va avea loc marţi, la Palatul Victoria.
“Rezultatele cercetării indică o prăpastie imensă între realitate şi percepţia populaţiei României cu privire la regimul comunist, creionând tabloul unei societăţi aproape complet fragilizată în faţa războiului informaţional/hibrid/cognitiv, care face deja ravagii în casa noastră.
Datele pe care le vom prezenta mâine sunt, pe alocuri, halucinante. Ele dezvăluie fundamentele unei nostalgii colective care poate afecta serios stabilitatea regimului democratic (dacă nu a afectat-o deja) prin alimentarea unor repere valorice denaturate cu mituri construite prin informaţii trunchiate sau minciuni grosolane. Minciuni exacerbate de peste un deceniu prin intermendiul unui complex de agresiuni hibride propagate de factori interni sau de entităţi ostile externe, cu scopul de a provoca fracturi sociale majore, polarizare totală, neîncredere endemică şi nesiguranţă cronică în societatea românească”, a mai precizat Ştefureac.
Potrivit acestuia, nostalgia după comunism este şi un fenomen natural firesc, fie că e determinată de regretul după tinereţea pierdută, fie de starea de incertitudine dură resimţită de grupuri sociale vulnerabile a căror viaţă a fost dată peste cap de distrugerea bruscă a unui regim care controla totul, de la viaţa intrauterină, până la locul în cimitir.
“De neimaginat este însă intensitatea acestui sentiment de nostalgie, astăzi, la 35 de ani după căderea comunismului! Cu toate eşecurile prezentului, cu toate nemulţumirile sociale, economice ale unei părţi a populaţiei care amplifică regretul după comunism, procentele catastrofice ale populaţiei care mitologizează viaţa în comunism nu sunt doar rezultatul unui fenomen natural! Ele sunt o consecinţă directă a războiului informaţional în care ne aflăm, a cel puţin 10 ani de măsuri active serioase coordonate în mod direct de o putere ostilă, valuri de dezinformări, minciuni şi manipulări groteşti propagate pe toate canalele de multiplicare a informaţiei, dar cu precădere pe reţelele sociale. O campanie de destabilizare şi vulnerabilizare socială, care nu a fost combătută nici de stat şi nici de societate, nici dinspre sfera publică şi nici dinspre cea non-publică. O campanie împotriva căreia nu am construit nici capabilităţi şi nici nu am alocat resurse pentru a construi anticorpii potriviţi, pe care nu îi putem găsi decât în ataşamentul faţă de libertate, în buna guvernare, în patriotismul sincer, frate cu integritatea, cu cinstea şi bunul simţ, nu cu agresiunea şi violenţa de import”, a indicat Remus Ştefureac.
Conform acestuia, cercetarea sociologică indică o nevoie acută de politici publice care să abordeze nemulţumirile structurale actuale (sărăcie, inegalităţi, corupţie) şi carenţele informaţionale şi educaţionale tot actuale (cunoaşterea istoriei reale, fundamente minimale de cultură generală).
