„Băncile centrale au raportat achiziții nete de 22 de tone în iunie prin intermediul FMI și al altor surse publice de date”, a declarat Krishan Gopaul, analist senior EMEA la WGC. El a remarcat că cererea a crescut modest pentru a treia lună consecutiv, notează Antena 3 CNN.
Băncile centrale au cumpărat în total 123 de tone de aur în prima jumătate a anului, o ușoară scădere față de perioada similară din 2024. Uzbekistanul a fost cel mai mare cumpărător în iunie, cu 9 tone achiziționate, punând capăt unei perioade de patru luni de vânzări.
Kazahstanul a urmat cu 7 tone, în timp ce China, Turcia și Cehia au cumpărat câte 2 tone fiecare. Alte țări precum Ghana, Qatar, Filipine și Kârgâzstan au adăugat câte o tonă în rezervele lor.
Pe ansamblul primelor șase luni, Banca Națională a Poloniei (NBP) a fost cel mai mare cumpărător net, cu 67 de tone. Azerbaidjanul a urmat cu 35 de tone, iar Kazahstanul cu 22 de tone.
Guvernatorul NBP, Adam Glapiński, a subliniat importanța aurului ca instrument de stabilitate economică și suveranitate națională. În prezent, Polonia deține 509,3 tone de aur, ceea ce înseamnă că are mai mult aur chiar și decât Banca Centrală Europeană, care deține 506,5 tone.
Aurul reprezintă acum 22% din rezervele Băncii Naționale a Poloniei, depășind obiectivul de 20%. În ultimii ani, Polonia și-a accelerat achizițiile: de la 14 tone în 1996, la 102 tone în 2016, ajungând la peste 480 de tone la sfârșitul anului 2024.
Aproximativ 20% din aurul NBP este păstrat în Polonia, restul fiind depozitat la New York și Londra. Planul pe termen lung al băncii centrale este de a împărți rezervele în mod egal între cele trei locații, din considerente de securitate.
