„Aștept cu nerăbdare să îi primesc mâine la Casa Albă pe președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, și pe prim-ministrul Armeniei, Nikol Pashinyan, pentru un summit istoric pentru pace. Aceste două națiuni se află în război de mulți ani, ceea ce a dus la moartea a mii de oameni”, a anunțat Trump, pe rețeaua sa de socializare.
„Mulți lideri au încercat să pună capăt războiului, fără succes, până acum. Administrația mea a fost implicată de ceva timp în discuții cu ambele părți. Mâine, președintele Aliyev și prim-ministrul Pashinyan se vor alătura mie la Casa Albă pentru o ceremonie oficială de semnare a păcii. Statele Unite vor semna, de asemenea, acorduri bilaterale cu ambele țări pentru a urmări împreună oportunități economice, astfel încât să putem valorifica pe deplin potențialul regiunii Caucazului de Sud”, a spus Trump.
Sunt foarte mândru de acești lideri curajoși pentru că au făcut ceea ce era corect pentru marile popoare ale Armeniei și Azerbaidjanului. Va fi o zi istorică pentru Armenia, Azerbaidjan, Statele Unite și LUME”, a concluzionat Trump.
De ce e important?
Semnarea unui acord de pace între Armenia și Azerbaidjan sub girul lui Donald Trump, sau în general sub auspiciile Statelor Unite, ar avea implicații semnificative asupra influenței Rusiei în Caucazul de Sud, o regiune în care Moscova a avut o prezență istorică puternică.
Un acord de pace între Armenia și Azerbaidjan sub girul lui Trump/SUA ar reprezenta:
- O slăbire semnificativă a influenței ruse în Caucaz.
- O schimbare de paradigmă pentru Armenia, care ar putea ieși din sfera de influență a Moscovei.
- O recalibrare geopolitică în care Vestul, prin SUA sau UE, ar deveni un jucător tot mai activ în regiune.
- Pentru Rusia, ar fi un semnal de alarmă privind pierderea controlului în fosta sa zonă de influență.
Context
Rusia a fost tradițional garantul de securitate al Armeniei și mediator în conflictele din regiune (în special în Nagorno-Karabah). În ultimii ani, însă, Moscova și-a diminuat implicarea activă, fiind distrasă de războiul din Ucraina, iar Armenia a început să-și reevalueze alianțele. Un acord mediat de SUA sub Trump ar sugera un transfer de influență de la Moscova către Washington (sau Vest, în general).
Armenia încearcă o diversificare a parteneriatelor externe (spre UE, SUA, Franța), probabil „dezamăgită” de lipsa de reacție a Rusiei în fața avansurilor azere în Karabah. Azerbaidjanul – deși menține relații bune cu Rusia – are o poziție tot mai puternică în raport cu Armenia și e deschis la relații strategice și cu Turcia / SUA. Dacă acordul este girat de SUA, Armenia ar putea accelera desprinderea de „orbita” rusă, ceea ce ar modifica echilibrul geopolitic din regiune.
Kremlinul a fost principalul actor în „Acordul de încetare a focului din 2020”, trimițând trupe de menținere a păcii în Karabah. Un nou acord sub girul SUA (mai ales cu Trump, cunoscut pentru retorica sa anti-establishment și anti-NATO, dar și pentru relații ambigue cu Putin) ar putea să fie perceput ca o înfrângere diplomatică pentru Rusia. Moscova ar pierde astfel un instrument important de presiune asupra Erevanului și Baku.
Dacă acordul este semnat sub egida lui Trump (fie ca președinte, fie ca actor politic major), ar avea un puternic caracter simbolic: Ar demonstra că SUA pot juca un rol de pacificator în zonele tradițional dominate de Rusia. Ar marca o ruptură clară între Armenia și CSTO (alianța militară condusă de Rusia). Pe de altă parte, dacă Trump acționează doar ca mediator simbolic (și nu ca președinte în exercițiu), impactul geopolitic ar putea fi mai limitat.
