Pe dealul Şarba din podgoria Odobeşti se cultivă astăzi peste 160 de hectare din soiul de viţă de vie Şarbă de Odobeşti, obţinut natural, prin fecundare liberă, omologat de Staţiunea de Cercetare Viticolă de la Odobeşti acum mai bine de 50 de ani.
De aici, soiul a fost preluat şi cultivat şi în alte părţi, dar, spune primarul oraşului Odobeşti, Daniel Nicolaş, caracteristicile originale ale vinului se pot întâlni doar la Odobeşti pentru că sunt date de mineralele care se găsesc doar în solul de pe dealul cu acelaşi nume, Şarba, unde a luat naştere acest soi.
Foto: (c) Dana Lepădatu/AGERPRES
„În 1972 a fost omologat soiul şarbă la Staţiunea de Cercetări Viticole de la Odobeşti, iar astăzi am ajuns să cultivăm peste 160 de hectare de şarbă în această zonă. Există două feluri de şarbă: Şarbă de Odobeşti şi Şarbă de alte localităţi. Şarba de Odobeşti este cea originală şi este deosebită. Cercetătorii de la staţiune au obţinut acest strugure prin încrucişarea a două soiuri, dar au avut în vedere solul pe care creşte această viţă. S-au făcut reconversii cu soiul şarbă şi în alte localităţi, dar nu au acelaşi sol, nu au aceleaşi minerale, deci strugurii nu au aceeaşi calitate. Mai există o altă şarbă care nu se face însă din strugure efectiv, ci din cupajarea celor două soiuri, Riesling şi Tămâioasă şi chiar şi cu Fetească Regală, dar aceea nu este adevărata şarbă. Conform statisticilor, Şarba este printre cele mai cunoscute braduri ale României”, a declarat, pentru AGERPRES, Daniel Nicolaş.
Soiul a fost obţinut prin fecundare liberă, fără intervenţia cercetătorilor, între două soiuri de struguri, Tămâioasă Românească şi Riesling, fiind foarte apreciat de cunoscători.
Foto: (c) Dana Lepădatu/AGERPRES
„Acest soi este obţinut prin fecundare liberă între Tămâioasă Românească şi Riesling Italian. Vântul sau albinele au plimbat polenul în stânga, în dreapta şi cercetătorii de la Staţiunea Viticolă Odobeşti au observat acest fenomen, respectiv faptul că boabele strugurilor au căpătat o semi-aromă şi atunci au cultivat separat acei butuci de viţă de vie, obţinând acest soi, Şarba de Odobeşti. Deci cercetătorii de la staţiune nu au intervenit asupra acestui soi pentru a-l obţine, prin manipularea genelor, ci procesul s-a produs natural. Vinul de pe dealurile noastre este foarte solicitat şi avem în intenţie să mărim suprafeţele cultivate cu acest soi, prin proiectele de reconversie”, spune inginerul Alexandru Stănciulescu, care lucrează de aproape 30 de ani în viticultură.
Foto: (c) Dana Lepădatu/AGERPRES
Nici regele Carol al II-lea nu era străin de aceste dealuri, unde obişnuia să poposească atât vară, cât şi iarna.
„Pe dealurile de la Odobeşti obişnuia să poposească şi regele Carol al II-lea. Sus, pe dealul Şarba, unde este acum releul de televiziune, exista o construcţie făcută de un ministru de Finanţe de pe vremea lui Carol al II-lea. Ca să îi intre în graţii regelui, a făcut această construcţie, unde regele venea cu o avionetă vara, iar iarna cu sănii trase de cai sau de boi. Venea uneori şi cu Elena Lupescu, care, de cele mai multe opri, pentru a nu fi recunoscută, se deghiza în bărbat. Bătrânii îşi amintesc încă aceste poveşti despre rege”, povesteşte Alexandru Stănciulescu.
Foto: (c) Dana Lepădatu/AGERPRES
Şarba este un soi iubitor de soare. Vinul este alb – gălbui şi are o aromă uşor nedefinită la prima impresie. Poate fi asociat foarte uşor cu carne albă, pui, peşte, curcan sau diverse brânzeturi şi se bea foarte uşor vara, pentru că temperatura optimă de servire a acestui vin este de 10 – 12 grade. AGERPRES/(A – autor: Dana Lepădatu, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Irina Giurgiu)
