Preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen şi-a prezentat marţi noua echipă de comisari, centrată pe competitivitate, în urma unor negocieri până în ultimul moment, relatează AFP.
În săptămânile următoare, prezumtivii comisari urmează să fie supuşi unor audieri delicate în Parlamentul European (PE) şi unui vot al eurodeputaţilor prin care să fie numiţi oficial.
La Strasbourg, în marja sesiunii plenare a PE, von der Leyen a prezentat distribuţia comisarilor, câte unul din fiecare stat membru al Uniunii Europene (UE).
Viitorul Executiv european mizează, în acest moment pe 11 femei şi 16 bărbaţi – aidcă 40%, o cifră sub paritatea promisă.
Preşedinta Comisiei a subliniat o reechilibrare pe ultima linie dreaptă, însă ”rămâne încă multă treabă de făcut”, a recunoscut ea, după mai multe săptămâni de polemică pe acest subiect.
Într-o încercare de a răspunde criticilor, patru dintre cele şase posturi de vicepreşedinţi ai Comisiei sunt atribuite unor femei.
Socialista spaniolă Teresa Ribera, o specialistă în modificări climatice, un ministru al lui Pedro Sanchez, moşteneşte un portofoliu larg al Tranziţiei Ecologice şi ar putea juca unul dintre rolurile principale în noua echipă de la Bruxelles.
Un subiect sensibil, italianul Raffaele Fitto, un membru al Guvernului de extremă dreapta al lui Giorgia Meloni, obţine un titlu de vicepreşedinte, însărcinat cu Coeziunea şi Reformele. Stânga şi centrul au avertizat că se vor opune.
Lituanianul Andrius Kubilius a fost numit comisar însărcinat cu Apărarea şi Spaţiul, un post nou creat de către Ursula von der Leyen, pentru a înfrunta ameninţarea rusă şi Războiul din Ucraina.
În culise, negocierea posturilor a fost dureroasă până în ultmul moment.
Luni, influentul comisar francez în exerciţiu Thierry Breton, a demisionat cu zgomot, victima relaţiilor sale execrabile cu von der Leyen.
Emmanuel Macron a propus în locul acestuia un apropiat, Stéphane Séjourné, un discret ministru demisionar al Afacerilor Externe.
Stéphane Séjourné obţine o vicepreşedinţie executivă şi un portofoliu important al Prosperităţii şi Strategiei Industriale.
ECONOMIE ”COMPETITIVĂ ŞI DECARBONATĂ”
Atribuirea portofoliilor constituie un moment-cheie în vederea lansării celor cinci ani de mandat ai acestei noi Comisii, Executivul european.
Uniunea Europeană urmează să-şi afişeze priorităţile într-o perioadă crucială pe plan geopolitic, în contextul Războiului din Ucraina, campaniei prezidenţiale americane şi concurenţei economice a Chinei.
Von der Leyen a insistat asupra unei economii ”competitive şi decarbonate”, în urma unui raport prezentat recent de către Mario Draghi privind dificultăţile economice ale UE.
Ea a menţionat trei piloni în următorii cinci ani – ”prosperitate, securitate şi democraţie”.
La trei luni după alegerile europene, marcate de o ascensiune a extremei drepte, stânga şi ONG-urile se tem că reorientarea Comisiei către mize economice va avea loc în detrimentul ambiţiilor climatice ale precedentului mandat.
”Trebuie să continuăm să înfruntăm această provocare a luptei împotriva modificărilor climatice”, însă ”întotdeauna în contextul competitivităţii”, le răspunde von der Leyen.
”Nu înseamnă că scade ambiţia, este o fază de implementare”, dă asigurări o sursă din cadrul Comisiei.
Însă, ţinând cont de scăderea numărului aleşilor Verzi şi de o extremă dreaptă mai numeroasă, ”Parlamentul este foarte diferit de cel din 2019” şi va fi necesar să se observe ”ce influenţă va avea acest lucru asupra subiectului”.
După această prezentare a echipei Ursulei von der Leyen, prezumtivii comisari urmează să treacă de audieri în faţa eurodeputaţilor şi să se supună unui vot de aprobare, o încleştare aprigă instituţională cu Parlamentul, care vrea adesea să-şi marcheze teritoriul prin respingerea anumitor candidaţi.
”Este ca şi cum ai da un examen”, iar pentru a se pregăti, comisarul trebuie să revadă „briefing book”-ul, o ”biblie” a acţiunii Comisiei precedente, şi care sunt obiectivele, declară un apropiat al unui comisar în exerciţiu.
Mai multor deputaţi le-ar plăcea să-l doboare pe candidatul ungar, acuzat de faptul că nu este atent la Parlamentul European şi că este prea apropiat de poziţiile premierului naţionalist Viktor Orban.
În cadrul preşedinţiei semestriale ungare a UE, Orban urma să se exprime miercuri la Strasbourg, însă şi-a anulat prezenţa din cauza furtunii Boris, care afectează Europa Centrală şi de Est.
