Iranul a respins miercuri „minciunile grosolane” ale Statelor Unite, după ce Donald Trump l-a acuzat că dezvoltă rachete capabile să lovească Statele Unite şi că îşi continuă „ambiţiile nucleare sinistre”. Înaintea noilor negocieri dintre cele două ţări, prevăzute joi la Geneva, sub medierea Omanului, preşedintele american a declarat totuşi că va privilegia calea diplomatică, în timp ce Teheranul considera că un acord este „la îndemână”, relatează AFP.
Statele Unite, care şi-au multiplicat ameninţările de atac în cazul eşecului diplomaţiei, au desfăşurat un dispozitiv militar masiv în regiunea Golfului.
„Tot ce spun ei despre programul nuclear iranian, rachetele balistice ale Iranului şi numărul victimelor din timpul tulburărilor din ianuarie nu este altceva decât repetarea unor minciuni sfruntate”, a declarat pe X purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe iranian, Esmail Baghaï.
Cu câteva ore mai devreme, Trump afirmase în discursul său de politică generală rostit în faţa Congresului că Iranul „a dezvoltat deja rachete ce pot ameninţa Europa şi bazele” militare americane şi că lucrează la proiectarea unor rachete „care vor putea ajunge în curând în Statele Unite”.
„Ei (…) îşi continuă în prezent sinistrele ambiţii nucleare”, a adăugat preşedintele american, care încearcă să obţină un acord care să garanteze în special că Iranul nu se va dota cu arme atomice. „Prefer o soluţionare diplomatică a acestei probleme, dar un lucru este sigur: nu voi permite niciodată principalului susţinător mondial al terorismului (…) să se doteze cu arme nucleare”, a continuat el. „Ei vor să încheie un acord, dar încă nu am auzit cuvintele cheie: «Nu vom avea niciodată arme nucleare»”, a insistat Trump.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, afirmase anterior că ţara sa este „hotărâtă să ajungă la un acord just şi echitabil – în cel mai scurt timp posibil”. El a menţionat „o oportunitate istorică de a încheia un acord fără precedent care să ţină seama” de interesele reciproce.
„Un acord este la îndemână, dar numai dacă se acordă prioritate diplomaţiei”, a adăugat el.
Teheranul neagă ambiţiile nucleare militare, dar insistă asupra dreptului său la energia nucleară civilă, în virtutea Tratatului de Neproliferare (TNP) al cărui semnatar este.
Iranul şi Statele Unite, care au reluat dialogul pe 6 februarie la Muscat, au organizat cinci sesiuni de negocieri nucleare anul trecut, întrerupte brusc de războiul de 12 zile declanşat în iunie de un atac israelian, în timpul căruia Washingtonul a bombardat centre nucleare iraniene.
Preşedintele american a afirmat, de asemenea, că autorităţile iraniene au ucis 32.000 de persoane în reprimarea unui val fără precedent de proteste, care a culminat pe 8 şi 9 ianuarie. Oficialii iranieni recunosc peste 3.000 de morţi în aceste proteste, dar atribuie violenţele „actelor teroriste” orchestrate de Statele Unite şi Israel.
Organizaţia Human Rights Activists News Agency (HRANA), cu sediul în Statele Unite, a înregistrat peste 7.000 de morţi, în majoritate manifestanţi, precizând că bilanţul real este probabil mult mai mare.
În Iran, studenţii universităţilor din Teheran au început din nou să protesteze împotriva puterii de la reluarea cursurilor, sâmbătă. Purtătoarea de cuvânt a guvernului, Fatemeh Mohajerani, a recunoscut marţi că aceştia au „dreptul de a protesta”, dar i-a avertizat să nu depăşească „liniile roşii”.
Videoclipuri difuzate pe reţelele sociale şi autentificate de AFP au arătat studenţi arzând steagul Republicii Islamice şi scandând în special „Moarte dictatorului”, referindu-se la liderul suprem, Ali Khamenei. Potrivit unui locuitor din Teheran, intervievat de un jurnalist AFP din străinătate, protestele se limitează la marile universităţi.
