<div class=""
Demersul iniţiat de două organizaţii ale societăţii civile, Asociaţia Ivan Patzaichin – Mila 23 şi NOD Makerspace, propune transformarea Dâmboviţei, până în 2035, într-un coridor esenţial pentru „răcorirea oraşului, creşterea biodiversităţii şi dezvoltarea comunităţii şi economiei locale”. Până în 2050, râul ar urma să devină „un model de bună practică” în ce priveşte reabilitarea ecologică „de la izvor până la vărsare”, prin utilizarea soluţiilor bazate pe natură.
Iniţiatorii invită administraţia, mediul de afaceri, universităţile, cercetătorii şi ONG-urile să susţină proiectul.
„Râul poate deveni ‘aparatul de aer condiţionat’ natural al Bucureştiului, după cum spunea Ivan Patzaichin. Deschidem o coaliţie pentru a orienta dezvoltarea zonei riverane spre o viziune comună”, au transmis cele două ONG-uri.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a subliniat importanţa unei „soluţii pe termen mediu” pentru transformarea acestui râu într-un coridor albastru-verde, dar şi a implicării administraţiei publice, a mediului de afaceri şi a societăţi civile în revitalizarea Dâmboviţei.
„Putem să îi spunem, aşa cum îl numea Ivan, ‘aerul condiţionat’ al Bucureştiului, pentru că, fără îndoială, râul Dâmboviţa poate răcori Capitala noastră şi poate deveni o oază de biodiversitate, de frumuseţe, de întâlnire pentru oameni. (…) Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor nu poate decât să rămână un partener al acestor proiecte”, a spus el, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la sediul NOD Makerspace.
Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, a subliniat că, din anul 2023, Bucureştiul nu mai poluează Dâmboviţa, deoarece apele reziduale sunt epurate în mod corespunzător. Caseta Dâmboviţei ar urma să devină „perfect funcţională” în aproximativ trei ani, a precizat edilul general. El a salutat parteneriatul între instituţii şi societatea civilă în vederea transformării râului Dâmboviţa.
„În sfârşit, începând cu 2023, noi nu mai poluăm Dâmboviţa. Bucureştiul reuşeşte începând cu anul 2023 să epureze toate apele sale reziduale şi să redea în circuit apă curată. (…) Pentru că am finalizat staţia de epurare, am putut să transferăm banii europeni pe acest exerciţiu financiar, deci eu estimez că pentru caseta Dâmboviţei, cam în trei ani, ea o să fie perfect funcţională, curăţată şi stabilizată acolo unde este nevoie”, a spus acesta.
Primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, a declarat că proiectul pentru amenajarea insulei de pe Lacul Morii, elaborat în urma unui concurs internaţional de soluţii, va schimba aspectul zonei, dar va fi benefic şi din punct de vedere al protecţiei mediului.
„Va schimba aspectul Lacului Morii dintr-un lac industrial, antropic, într-un lac cât mai natural. Va avea insule plutitoare, foarte prietenoase cu păsările, care vor putea depune ouă. Se va schimba aspectul lacului, va deveni foarte atractiv. Se plantează foarte mulţi arbori; vegetaţie, în general. Este un proiect matur, pentru care avem şi banii puşi deoparte şi de care ne putem apuca imediat. Prin noiembrie cred că pot să dau ordinul de începere. (…) Pe lac vor fi sporturi nautice, fără motor. Cred că Lacul Morii va deveni în urma acestui proiect unul dintre principale puncte de atracţie din Bucureşti. Proiectul a fost foarte bine primit, lăudat, nu are probleme de mediu. Din contră, ajută foarte mult la îmbunătăţirea situaţiei mediului din zonă”, a explicat el.
