<div class=""
Expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), afirmă că prețul propus pentru perioada de după plafonare este cu 100-120% mai mare decât prețul anterior, iar tariful post-plafonare ar putea fi cu până la 110% mai mare decât cel actual pentru consumatori.
* 0,6740 lei/kWh cu TVA inclus – pentru consumatorii casnici care în ultimele 2 luni au ales să și schimbe furnizorul și consumă până în 100 kWh/lună;
* 0,68 lei/kWh cu TVA inclus – pentru consumatorii casnici care nu și-au schimbat furnizorul de energie electrică și consumă până în 100 kWh/lună;
* 0,80 lei/kWh cu TVA inclus – pentru consumatorii casnici care nu și-au schimbat furnizorul de energie electrică și consumă între 100-255 kWh/lună;
* cca. 1,28 Lei/kWh cu TVA inclus – pentru consumatorii casnici care nu și-au schimbat furnizorul de energie electrică și consumă peste 255 kWh/lună.
Cel mai probabil aceste prețuri se vor menține neschimbate, până la 31 martie 2025.
În prezent există oferte de la un singur furnizor pe platforma ANRE, pentru perioada post plafonare, cu mai multe variante de preț care variază între 1,30 și 1,43 lei/kWh cu TVA inclus.
Prețul propus pentru perioada de după plafonare este cu 100-120% mai mare decât prețul de dinainte de plafonare, iar tariful post-plafonare este:
a) cu 1,5 – 11% mai mare decât prețul actual al consumatorilor cu un consum mai mare de 255 kWh/lună;
b) cu 62 – 78% mai mare decât prețul actual al consumatorilor cu un consum între 100 – 255 kWh/lună;
c) cu 90 – 110% mai mare decât prețul actual al consumatorilor cu un consum de până în 100 kWh/lună.
Reducerea acestui preț poate fi realizată doar prin creșterea concurenței, diminuarea fiscalității sau/sau reducerea costurilor unitare.
În prezent, singura instituție preocupată de impactul creșterii prețurilor după 1 aprilie 2025 este Ministerul Energiei, dar aceasta are atribuții legale limitate pentru a modifica efectiv situația. Alte instituții cu competențe relevante, precum ANRE, Consiliul Concurenței și ANPC, nu par să manifeste o preocupare adecvată pentru problema prețurilor mari la energie și gaze, având o atitudine similară cu cea din 2020, în contextul anterior al liberalizării pieței. Aceste instituții ar trebui să se implice activ pentru a preveni scenariul în care, în șase luni, jumătate din populația României va plăti prețuri duble pentru energia electrică, iar aproximativ 40% dintre consumatori vor suporta creșteri de aproximativ 75% față de prețurile actuale.
