Brăţara dacică din aur, veche de 3.000 de ani, datată aproximativ sec. XII-IX a.Chr., a fost adjudecată în evenimentul care a avut loc marţi seară la Palatul Cesianu-Racoviţă, şi va fi expusă la Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu.
Spectaculoasa bjuterie a fost achiziţionată cu 35.000 de euro (de la un preţ de pornire de 7.000 de euro) de un colecţionar de artă şi istorie care a dorit să o păstreze în expunere în cadrul unei instituţii muzeale. Astfel, după prima întâlnire cu publicul, care a fost prilejuită de expoziţia excepţională, cu intrare liberă, găzduită de Galeriile Artmark, brăţara antică va putea fi admirată în continuare de iubitorii de istorie românească veche, ce o vor putea viziona în expunerea permanentă a secţiei de istorie a reputatului Muzeul Naţional Brukenthal.
„Ne bucurăm că sunt colecţionari, aşa cum se întâmplă şi în cazul de faţă, care, atunci când achiziţionează o piesă importantă, cum este şi această brăţară dacică, doresc să o expună pentru o perioadă de timp într-un muzeu, pentru ca şi publicul larg să o poată vedea. Am consultat şi noi expertiza realizată de doamna dr. Corina Borş (cercetător ştiinţific/ arheolog expert în Secţia Arheologie din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României – n.r.) pentru această piesă şi am decis ca această piesă să fie în viitor expusă la «Casa Altemberger» din cadrul Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu (…) Vom anunţa în curând data de la care această brăţară va putea fi vizitată la Sibiu. Ne pregătim ca piesa să fie expusă la Brukenthal într-un modul expoziţional distinct, împreună cu texte şi cu date despre aceasta şi provenienţă – aşadar îi vom rezerva un loc aparte, astfel încât brăţara să poată fi vizitată în toată splendoarea sa. În decursul timpului, Muzeul Naţional Brukenthal a mai expus lucrări achiziţionate în licitaţiile Artmark, precum atunci când am expus două picturi celebre de Nicolae Grigorescu – «Car cu boi» (în 2010) şi «Fata cu mărgele roşii» (în 2011). De data aceasta, însă, suntem cu atât mai bucuroşi cu cât este pentru prima dată când Muzeul Brukenthal poate expune o piesă de o asemenea importanţă pentru istorie, care provine din perioada dacică, dintr-o colecţie privată. Este o premieră pentru noi”, declară dr. Alexandru Constantin Chituţă, directorul Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu.
Brăţara provine din localitatea Costeşti (judeţul Argeş), dintr-o colecţie privată moştenită pe linie maternă timp de şase generaţii. Conform relatărilor familiei, Ilie şi Rada Neacşu au lăsat-o fiicei lor, Catrina Caterina, care, mai apoi, a lăsat-o moştenire fiicei sale, Catrina Ioana, străbunica actualului deţinător.
Brăţara este cunoscută în literatura de specialitate, fiind documentată prin menţionarea sa, în anul 2014, în Repertoriul Arheologic al judeţului Argeş (pct. 125): „Pe teritoriul localităţii a fost descoperită, întâmplător, înainte de 2005, o brăţară din bară de aur torsadată, cu un sistem de închidere de tip «ochi cu cârlig», datând probabil de la începutul primei Epoci a Fierului. Diametrul este de max. 9,2 cm, iar greutatea de 23,4 gr. Se păstra în posesia urmaşilor descoperitorului”. Acest artefact reprezintă o descoperire rară pentru zona geografică Muntenia şi perioada cronologică de referinţă, mai ales că, potrivit specialiştilor, nu sunt cunoscute alte analogii directe pentru teritoriul actual al României. Brăţara se înscrie în categoria pieselor de podoabă din metal preţios, fiind purtată de un personaj din elita acelor timpuri. Acest exemplar era parte a elementelor de port asociate cu elita societăţilor care preced epoca geto-dacică pe teritoriul actual al României, atât masculină, cât şi feminină. „Este o discuţie întreagă în cercetarea românească despre aşa-numita comoară getică. Piesele de tip asemănător de la Muzeul Naţional de Istorie, în primul rând celebrele brăţări dacice regăsite în ultimele două decenii, sunt piese de tezaurizare. Aşadar sunt piese care nu erau destinate portului, ci unei forme speciale de tezaurizare. Ştim că în societăţile pre-monetare, metalul era tezaurizat sub forma unor obiecte pe care le reîntâlnim şi ca obiecte de uz comun. De aceea avem lingouri în forme de elemente de bijuterii, peste tot în Europa. Brăţara aceasta totodată cu siguranţă a fost purtată. Dincolo de valoarea intrinsecă a unui obiect de tezaur, este un obiect care indică foarte bine evoluţiile sociale şi politice din spaţiul românesc. Aşadar este un act extraordinar să poţi să licitezi pentru o astfel de piesă”, a explicat prof. univ. dr. Carol Căpiţă, din cadrul Departamentului de Istorie Antică şi Arheologie al Facultăţii de Istorie Bucureşti – pentru canalul YouTube Artmark.
