Adrian Câciu a prezentat, vineri, într-o postare pe Facebook, date despre deficitele statelor membre UE în ultimii 30 de ani.
„În ultimii 30 de ani, nu există vreo ţară membră UE care să nu fi depăşit criteriul 3% deficit bugetar din PIB în cel puţin 2 ani. Toate ţările membre UE au avut perioade de dezvoltare accelerată pe baza investiţiilor (puternic stimul din fonduri europene, mai ales ptr infrastructura) în care deficitul a depăşit cu mult 3% din PIB. Majoritatea perioadelor de convergenţă puternică sunt asociate cu deficite bugetare mari, centrate pe un big push investiţional”, a arătat el.
Potrivit ministrului, România face acelaşi lucru în perioada 2023-2027.
El a exemplificat arătând că Franţa şi Grecia au avut deficit mai mare de 3% din PIB în 23 de ani din ultimii 30 de ani, Ungaria, Polonia şi Portugalia au depăşit în 22 de ani, Spania, Slovacia şi Malta au depăşit în 19 ani, Italia a depăşit în 18 ani, România în 17 ani, iar Cehia şi Croaţia în 16 ani.
„UE ca întreg a depăşit criteriul deficit bugetar mai mare de 3% din PIB în 14 ani din ultimii 30 de ani, iar Zona Euro (creată la 1 ianuarie 1999) a depăşit în 11 ani de la înfiinţare până în prezent. Germania a depăşit criteriul deficitului bugetar de 11 ori în ultimii 30 de ani, Austria de 9 ori, Olanda de 7 ori. Cel mai bine stau Luxemburg, care a depăşit o singură dată criteriul în ultimii 30 de ani, şi ţările nordice care au depăşit criteriul deficit bugetar astfel: Finlanda de 4 ori în ultimii 30 de ani, iar Danemaca şi Suedia de câte 2 ori”, a continuat Câciu.
Potrivit acestuia, pentru anul 2024, CE estimează că 12 ţări vor depăşi criteriul deficit bugetar 3% din PIB.
„România se află printre puţinele ţări al căror deficit este realizat pe investiţii. Singura cale spre dezvoltare este push-ul investiţional. Cum se «repară» deficitul conjunctural (2-3 ani) care este realizat pe investiţii? Prin efectul de multiplicare al acestora, efect care aduce noi venituri economiei şi bugetului în timp ce presiunea pe cheltuieli scade odată cu plata investiţiilor realizate”, a subliniat Câciu.
Avertismentul analiștilor Fitch pentru România
România va trebui să ia rapid măsuri pentru a limita creșterea deficitului său bugetar, care a devenit cel mai mare din Uniunea Europeană, astfel încât să evite pierderea ratingului „recomandat pentru investiții”, susțin analiștii Fitch Ratings, potrivit Rador Radio România.
Această țară de la Marea Neagră, cotată cu treapta cea mai de jos a ratingului „recomandat pentru investiții” de către toate cele trei agenții de rating importante, ar putea avea nevoie să înghețe cheltuielile și să-și crească veniturile pentru a reduce deficitul la nivelul de referință al UE, de 3% din PIB, începând cu anul 2027, potrivit analiștilor Fitch, Federico Barriga Salazar și Gergely Kiss, după cum relatează Bloomberg.
Se preconizează ca deficitul bugetar să scadă la 5,8% din PIB de la 7% estimat în acest an, fără un efort semnificativ de restricții bugetare, subliniază Fitch. Acest ritm mai lent va face ca datoria publică să urce la 80% din PIB în 2037, un nivel „foarte ridicat pentru România”, care ar depăși media țărilor cu un rating similar.
„Presiunea negativă asupra ratingului s-ar putea amplifica, mai ales dacă va exista un efect de contagiune asupra credibilității politicii din cauza slăbiciunii bugetare”, au spus Salazar și Kiss, menționând că România ar putea avea nevoie de mai mult de patru ani pentru a ține sub control datoria publică.
Guvernul României se luptă pentru a limita datoria care a depășit 50% din PIB în acest an, din cauza cheltuielilor pentru programe care includ creșterea pensiilor. Cu câteva săptămâni înaintea alegerilor prezidențiale și parlamentare din 24 noiembrie, cele două partide principale – care formează o coaliție comună de guvernământ la București – fac eforturi pentru a crește pensiile în această țară cu o populație de 19 milioane de locuitori, notează agenția.
România, care se află sub procedura UE de deficit excesiv dinainte de pandemie, a cerut Comisiei Europene un termen de șapte ani, începând cu 2024, pentru a reduce deficitul până la limita de 3%, dar nu a prezentat încă un plan clar de a atinge acest scop.
„Confruntată cu riscul unui deficit mai mare decât se aștepta în acest an, coaliția de guvernământ a luat o serie de măsuri pentru a reduce cheltuielile și a acordat amnistie pentru plata impozitelor restante. Sunt așteptate mai multe schimbări după alegerile care vor avea loc în noiembrie. Acum este sezonul promisiunilor preelectorale, mai ales pentru pensionarii cu pensii mici.”, se mai arată în analiza Fitch.
