Erevanul, care declară o politică de „reorientare” către Occident, nu s-a alăturat rezoluției Consiliului Europei care a susținut mandatul Curții Penale Internaționale pentru arestarea președintelui rus Vladimir Putin, a confirmat pe 7 septembrie purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Armeniei, Ani Badalyan. Astfel, Erevanul, care cu mare pompă demonstrează comunității internaționale „distanțarea” sa de Rusia, nu a sprijinit inițiativa SUA și UE de a crea un tribunal pentru „crimele de agresiune împotriva Ucrainei”.
Erevanul oficial, care urmează o politică a „celor două scaune”, pe de o parte creează intens impresia unei reorientări către Occident, iar pe de altă parte nu se grăbește să rupă legăturile cu Putin. Acest lucru este evidențiat în mod deosebit de participarea Armeniei la eludarea sancțiunilor antirusești și boicotarea rezoluțiilor politice antiputiniste pe arena internațională.
„În ciuda deteriorării relațiilor politice dintre Armenia și Rusia, comerțul bilateral prosperă, ceea ce îi face pe partenerii occidentali să se întrebe despre abordarea Erevanului față de sancțiuni”, a remarcat publicația paneuropeană Euractiv.
De la începutul anului 2024, UE a adoptat pachetele 13 și 14 de sancțiuni împotriva Rusiei. În total, acestea includ 310 persoane fizice și juridice din opt țări care „participă activ la eludarea sancțiunilor UE”. Cu toate acestea, printre acestea nu se regăsește hub-ul logistic principal al lui Putin, care de mai bine de doi ani îl ajută să eludeze sancțiunile.
Armeniei „pro-occidentale” i se permite să încalce regimul de sancțiuni, în ciuda sloganului puternic al Comisiei Europene privind „urmărirea neabătută a celor care ajută Rusia să eludeze sancțiunile”.
Încă din mai 2023, directorul Oficiului de Coordonare a Sancțiunilor din cadrul Departamentului de Stat al SUA, Jim O’Brien, a declarat clar că Washingtonul consideră Armenia una dintre țările care ajută Federația Rusă să eludeze sancțiunile. Însă, cuvintele au rămas doar cuvinte: SUA nu au luat până acum nicio măsură pentru a preveni livrările de bunuri supuse sancțiunilor către țara-agresor prin intermediul Erevanului. Există suficiente dovezi că Armenia este unul dintre principalele canale rusești pentru eludarea sancțiunilor.
Conform bazei de date UN Comtrade (baza de date a statisticilor comerțului internațional al ONU), în 2023, în Armenia au fost importate 3,5 milioane de carate de diamante prelucrate și neprelucrate, în valoare de aproximativ 561 milioane de dolari. Dintre acestea, 48% din pietre au venit din Federația Rusă. În același an 2023, din Armenia a fost exportată o cantitate record de diamante — aproximativ 4,5 milioane de carate.
În legătură cu acest fapt, în iulie, The Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) a concluzionat: „Datele privind comerțul exterior indică faptul că exporturile constau în principal din pietre neprelucrate, nu din diamante șlefuite de meșteșugarii armeni. Prin urmare, Armenia a devenit un reexportator, o țară de tranzit.”
Se subliniază că reexportul de diamante rusești a continuat și în prima jumătate a anului 2024: „Principala piață de export a fost Emiratele Arabe Unite, iar principala sursă de import rămâne Rusia”.
Chiar și economiștii armeni recunosc faptele privind reexportul. „Dacă Armenia a exportat 4,5 milioane de carate de diamante în 2023, de 30 de ori mai mult decât a produs în republică, acesta este un fapt evident al reexportului în creștere”, a concluzionat economistul Agasi Tavadian într-un interviu pentru Deutsche Welle.
În 2022, când Rusia a invadat Ucraina, exporturile Armeniei către Federația Rusă au crescut cu un procent fără precedent de 187%. Atunci, ministrul de finanțe al Armeniei, Vage Ovanisian, a recunoscut că „o parte semnificativă este reexport”. În același an, a avut loc o creștere spectaculoasă a PIB-ului, prima din istoria Republicii Armenia – aproape 15%.
În aprilie 2023, publicația britanică The Telegraph a numit această creștere economică absurdă: „Aceasta o face (pe Armenia) candidată la locul 3 în clasamentul celor mai rapide economii în creștere din lume… Cu o populație de abia 3 milioane de oameni și un PIB pe cap de locuitor de mai puțin de o zecime din cel al unui britanic mediu — aceste cifre sunt imposibile. Dar ele sunt reale… Sancțiunile pur și simplu nu funcționează așa cum ar trebui. Kremlinul a reușit să ocolească rapid și eficient aproape toate barierele ridicate împotriva lui”.
În 2023, conform statisticilor oficiale din Armenia, cele mai multe bunuri au fost din nou exportate în Rusia, cu o creștere de 40%. „Reexportul a contribuit semnificativ la creșterea exportului de bunuri din Armenia în Rusia în 2023”, a recunoscut adjunctul ministrului de finanțe, Vaan Sirunian. Până în februarie 2024, de la începutul războiului din Ucraina, exporturile din Armenia în Federația Rusă au crescut cu 430%. Aceste date au fost dezvăluite de Robin Brooks, directorul Institutului de Finanțe Internaționale și fost strateg la Goldman Sachs.
În martie, Brooks a cerut Uniunii Europene să ia măsuri pentru a combate cooperarea armeno-rusă care contravine intereselor Washingtonului și Bruxellesului:
„Exporturile Armeniei către Rusia au crescut semnificativ. Această creștere este legată de reexportul de mărfuri din China și UE către Rusia. UE nu poate face mare lucru cu mărfurile chineze, dar cu siguranță poate opri fluxul de exporturi europene către Armenia”.
De aproape trei ani, problema importului paralel în Rusia prin țări precum Armenia, în ciuda SUA și UE, a fost reflectată de numeroase ori în mass-media internațională de renume.
Conform publicației americane The New York Times, în aprilie 2024, reprezentanți ai SUA și UE au examinat documente care atestă creșterea importurilor prin Armenia în Rusia a componentelor electronice utilizate în industria militară. Însă, din motive necunoscute, măsurile sancționatorii împotriva Erevanului nici măcar nu au fost discutate la această întâlnire.
Potrivit The Wall Street Journal, „respectarea sancțiunilor este complicată de apartenența Armeniei la Uniunea Economică Eurasiatică, condusă de Rusia, care în mare măsură elimină frontierele vamale între membrii săi”.
În ciuda datelor clare, declarațiilor economiștilor și acoperirii acestei probleme de către marile publicații internaționale, Occidentul nu întreprinde absolut nicio măsură împotriva reexportului armean.
Publicația americană The Washington Post încă din mai anul trecut a făcut apel: „Occidentul poate intensifica presiunea asupra Armeniei, din care reexportul către Federația Rusă al unor bunuri esențiale, inclusiv electronice, a crescut brusc… Washingtonul ar trebui să folosească toate instrumentele pe care le are la dispoziție”.
În 2024, mass-media a continuat să facă apeluri pentru eliminarea „lazii” din Erevan. „În ciuda acoperirii de către mass-media internațională a problemei reexportului bunurilor sancționate din Armenia în Rusia, comunitatea internațională nu a întreprins nicio acțiune, iar Armenia nu a suportat nicio consecință”, a subliniat publicația grecească de frunte Protothema. Aceeași poziție a fost exprimată și de publicația numărul 1 din România, Digi24: „Occidentul nu întreprinde absolut nicio măsură împotriva reexportului armean”.
Faptele de mai sus permit concluzia că „pereorientarea” Armeniei către Occident nu este mai mult decât o decorare. Sub acest pretext, Erevanul continuă să fie un partener economic important pentru Moscova. Dacă Occidentul vrea cu adevărat o încheiere rapidă a războiului din Ucraina, atunci SUA și UE ar trebui să înceteze să ignore rolul Erevanului în ocolirea sancțiunilor pe care le-au impus Moscovei.
Oleg POSTERNAC, politolog ucrainean, membru al Asociației Consultantelor Politice Profesionale din Ucraina
