La 13 martie 2026, este marcată Ziua mondială a somnului, potrivit www.worldsleepday.org. Aceasta este programată, în fiecare an, în ziua de vineri a celei de-a doua săptămâni întregi a lunii martie. Este promovată de Societatea Mondială a Somnului, organizație apărută în 2016 ca urmare a fuziunii Federației Mondiale a Somnului cu Asociația Mondială a Medicinii Somnului.
Tema ediției de anul acesta este ‘Dormiți bine, trăiți mai bine’ (Sleep Well, Live Better’), potrivit worldsleepday.org. Pe lângă obișnuitele campanii de promovare a obiceiurilor și practicilor necesare pentru a obține un somn de calitate și odihnitor, organizatorii propun o privire retrospectivă a impactului avut de Ziua mondială a somnului, de-a lungul celor șaisprezece ediții.
Rezultatele obținute au fost publicate în volumul cu numărul 129 al jurnalului medical Sleep Medicine. Astfel, autorii, printre care cercetători la universități de prestigiu din California, Beijing sau Parma, semnează articolul ‘Trezirea la somn: șaisprezece ani de inițiative globale pentru Ziua mondială a somnului și direcții viitoare’, unde se arată: ‘Din 2008, campania pentru Ziua mondială a somnului a crescut de la un mic grup de susținători la sute de organizatori voluntari în peste 70 de țări. (…) Între 2014 și 2024, activitățile și inițiativele dedicate acestei zile au crescut, în Europa, de la 24 la 132 și în Asia de la 10 la 94. Pe de altă parte, impactul avut de Ziua mondială a somnului în Africa este mult mai scăzut, cu o creștere de la o activitate dedicată la doar 20, situație asemănătoare cu cea din Oceania’, se arată în articol.
În opinia semnatarilor, pentru a consolida impactul global al Zilei mondiale a somnului, eforturile ar trebui să se concentreze pe stabilirea de parteneriate, crearea de resurse adecvate din punct de vedere cultural, valorificarea platformelor digitale și oferirea de sprijin financiar organizatorilor locali. Implementarea acestor strategii poate ajuta Ziua mondială a somnului să evolueze într-o inițiativă și mai eficientă în vederea promovării beneficiilor somnului la nivel mondial.
Cu prilejul ediției din 2025 a Zilei mondiale a somnului, a fost dat publicității studiul IKEA Sleep Uncovered, unul dintre cele mai ample studii despre somn realizate vreodată, cu peste 55.000 de participanți din 57 de țări. Rezultatele cercetării arată că oamenii din întreaga lume caută constant soluții pentru a-și îmbunătăți calitatea somnului și pentru a se simți mai odihniți, însă mulți dintre ei spun că le lipsesc, în medie, o oră și 20 de minute de somn în fiecare noapte, echivalentul a 20 de zile de odihnă anual.
Deși 70% dintre respondenți consideră somnul drept una dintre cele mai mari bucurii ale vieții, studiul arată că majoritatea persoanelor nu își ating obiectivul dorit de 8 ore de somn pe noapte. La nivel global, peste un sfert dintre cei chestionați își evaluează calitatea somnului ca fiind slabă, iar o cincime (19%) se trezesc de mai mult de două ori pe noapte, simțindu-se în cele din urmă obosiți aproape în fiecare zi.
China înregistrează cel mai mare scor în ceea ce privește calitatea somnului, iar Norvegia, cel mai mic. Deși România se află în jumătatea superioară a clasamentului, studiul evidențiază existența unor tipare de somn problematice în rândul românilor, având în vedere că 34% dintre aceștia dorm 6 ore sau mai puțin pe noapte, iar aproape 40% consideră că nu beneficiază suficient de somn.
Raportul dezvăluie o dependență alarmantă de medicamentele pentru somn: una din cinci persoane la nivel global (19%) se bazează pe medicamente pentru a putea dormi și 5% folosesc medicație în fiecare zi în acest scop. Cu un procent ușor sub media globală, 18% dintre români susțin că folosesc medicamente pentru somn și apelează la soluții alternative.
Stresul, anxietatea și grijile excesive sunt principalul motiv (40%) pentru care oamenii nu pot dormi. În timp ce majoritatea persoanelor au nevoie în medie de 24 de minute pentru a adormi, 7% raportează că durează mai mult de o oră.
Tot mai multe studii întăresc concluzia că somnul este un pilon fundamental al sănătății. O noapte sau două de somn insuficient pot însemna mai mult decât o simplă stare de oboseală, putând afecta celulele stem din intestin, făcând acest organ să fie mai susceptibil la boli inflamatorii, conform rezultatelor unui nou studiu desfășurat pe șoareci și publicat la 5 februarie 2026 de jurnalul Cell Stem Cell.
Studiul descrie o cale cu mai multe componente prin care sunt transmise semnale aberante de la centrul somnului din creier către celulele intestinale. Această semnalizare dereglată reduce capacitatea regenerativă a mucoasei intestinale.
Insomnia afectează aproximativ 10% dintre adulții din întreaga lume. Pe lângă faptul că provoacă ravagii asupra activității zilnice a oamenilor, perturbările cronice ale somnului sunt legate de o creștere a incidenței numeroaselor afecțiuni cronice – inclusiv bolile inflamatorii intestinale, diabet, hipertensiune arterială și tulburare depresivă majoră.
Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București a publicat, pe site-ul marius-nasta.ro, un număr de 12 reguli de igienă a somnului. Printre recomandările făcute, se numără: fixați-vă ora de culcare și ora de trezire; dacă v-ați obișnuit să dormiți în timpul zilei, nu depășiți 45 de minute de somn; evitați alcoolul cu patru ore înainte de culcare; evitați mâncarea grea, condimentată sau prea dulce cu patru ore înainte de culcare; faceți mișcare zilnic, dar nu chiar înainte de culcare; blocați toate sunetele care vă pot distrage de la somn și eliminați sursele de lumină pe cât posibil; dacă nu adormiți în primele 30 de minute, părăsiți dormitorul pentru o altă activitate și reveniți doar în momentul în care simțiți că vă este somn.
Conform www.worldsleepday.org, un somn bun este definit de trei factori: durată, care trebuie să îi permită persoanei să se odihnească suficient în timpul somnului și să fie alertă a doua zi; continuitate, adică somn neîntrerupt; profunzime, altfel încât să înlesnească refacerea fizică și psihică.
* Explicaţie foto din deschidere: Un băieţel doarme alături de ursuleţul său de pluş, în pasajul central din faţa Gării Keleti din Budapesta. Peste 2.000 de refugiaţi, inclusiv familii cu copii, stau pe peroanele gării, dar şi in piaţa din faţă, aşteptând ca autorităţile ungare să le permită să-şi continue călătoria în ţări din vestul Europei.
