Asaltată de invective ale lui Donald Trump precum ”lași” sau ”tigru de hârtie”, Alianța Nord-Atlantică este din nou aruncată într-o criză existențială, acuzată că a refuzat să ajute SUA în Iran, la câteva săptămâni după ce a trecut pe lângă o catastrofă cu Groenlanda, relatează AFP într-un amplu comentariu.
Președintele american nu și-a ascuns niciodată interesul scăzut pe care îl are față de alianțe în general și față de NATO în special. Dar de la declanșarea loviturilor americano-israeliene în Iran, în urmă cu o lună, resentimentul său nu a încetat să crească din cauza a ceea ce el consideră a fi o eschivare a aliaților europeni.
”Nu am fost niciodată convins de NATO. Am știu mereu că este un tigru de hârtie”, a afirmat miercuri Donald Trump într-un scurt interviu pentru cotidianul britanic The Telegraph, lăsând să se înțeleagă că examinează serios posibilitatea unei retrageri din Alianță.
De la revenirea la putere a magnatului din sectorul imobiliar, în ianuarie 2025, episoadele de tensiuni și de crispare s-au înmulțit.
În ultimul de până acum, amenințarea de a anexa Groenlanda, un teritoriu arctic sub suveranitatea Danemarcei, membră a Alianței, locatarul de la Casa Albă a dat brusc înapoi. Dar dacă furtuna a trecut pe acest front, îngrijorarea a urcat până la nivelul următor în urma ofensivei americane în Iran.
”Devine în fiecare zi tot mai preocupant”, a declarat marți un diplomat pentru AFP.
”Cheltuim sute de miliarde de dolari pe an pentru NATO, sute de miliarde, pentru a-i proteja, și am fi fost mereu acolo pentru ei, dar acum, având în vedere acțiunile lor, presupun că nu mai trebuie să fim, nu-i așa?”, a declarat la sfârșitul lui martie președintele american.
Acesta le reproșează, între altele, aliaților europeni, că nu au intervenit pentru a securiza Strâmtoarea Ormuz, blocată de la începutul războiului.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, mereu grijuliu să atenueze mânia prezidențială, face eforturi de a demonstra contrariul.
Europenii au întârziat cu siguranță să răspundă solicitării SUA, dar din ”motive bune”, a spus el în urmă cu câteva zile.
Rutte a dat asigurări că, nefiind informați în avans despre loviturile americano-israeliene, în condițiile în care SUA voiau, pe bună dreptate, să păstreze secretul, asta a avut drept efect întârzierea răspunsului țărilor europene. Dar, ”vestea bună” este că acum sunt pe care să discute acest lucru, afirmă fostul premier olandez.
O linie avansată miercuri de premierul britanic Keir Starmer, ținta tuturor criticilor din partea lui Donald Trump.
”Regatul Unit a reunit acum 35 de țări în jurul declarației noastre de intenție de a face front comun pentru securitatea maritimă în Golf. Mai târziu în această săptămână, ministrul afacerilor externe (Yvette Cooper) va găzdui o reuniune a acestor țări pentru prima dată”, a declarat el.
Și chiar dacă un responsabil al Alianței afirmă, sub acoperirea anonimatului, că toate aceste episoade sunt trăite cu ”calm și distanțare”, nu este sigur că acest lucru va fi suficient.
Marți, secretarul de stat american Marco Rubio, de obicei mai măsurat, și-a adăugat vocea celei a președintelui american, vorbind despre o Alianță ”cu sens unic”.
”Cred că, din nefericire, nu există nicio îndoială că odată acest conflict terminat va trebuie să reexaminăm această relație. Trebuie să reexaminăm interesul pe care îl prezintă NATO pentru țara noastră în cadrul acestei alianțe”, a declarat el pentru Fox News.
”Este vorba, de departe, de cea mai gravă criză cu care s-a confruntat vreodată NATO”, a apreciat fostul ambasador american la NATO Ivo Daalder, într-un articol de opinie publicat miercuri. El a atras atenția asupra degradării relațiilor ”între președintele SUA și aliații europeni”.
Pentru moment, întărirea pilonului european în cadrul Alianței este un laitmotiv la Bruxelles.
Europenii trebuie să-și asume ”mai mult rolul în apărarea colectivă a Europei”, a declarat miercuri ministrul adjunct al apărării din Franța, Alice Rufo. ”Este un mesaj repetat de SUA din ce în ce mai brutal. Deci trebuie să-l auzim”, a adăugat ea.
