După un zbor în jurul Lunii plin de momente intense şi simbolice, cei patru astronauţi ai misiunii Artemis II urmează să traverseze din nou atmosfera terestră şi să amerizeze, vineri seara, în largul Californiei, un ultim moment decisiv pentru NASA, relatează AFP.
”Vom putea începe să ne bucurăm abia când echipajul va fi în siguranţă” la bordul navei însărcinate cu recuperarea sa, a insistat, joi, Amit Kshatriya, administrator adjunct al NASA, în cadrul unei conferinţe de presă.
”Abia atunci vom putea lăsa emoţiile să preia controlul şi vom putea începe să vorbim despre succes”, a afirmat el.
După ce s-au aventurat la peste 406.000 km de Pământ, adică mai departe decât oricine înaintea lor, capsula Orion care îi transportă pe americanii Christina Koch, Victor Glover şi Reid Wiseman şi pe canadianul Jeremy Hansen trebuie să amerizeze în largul San Diego în jurul orei 17:07 ora locală (00:07 GMT sâmbătă).
Amerizarea va încheia această misiune de zece zile care s-a desfăşurat până acum fără cusur. O întoarcere cu bine ar oferi NASA uşurarea de a fi reuşit să trimită astronauţi în spaţiul îndepărtat, pentru prima dată de la sfârşitul programului Apollo în 1972, după ani de întârzieri şi îndoieli.
O reuşită care necesită ca scutul termic al navei Orion să reziste la temperatura de 2.700 °C generată de frecarea cu atmosfera în momentul revenirii.
”Minge de foc”
”A traversa atmosfera ca o minge de foc” va constitui o experienţă ”marcantă”, a subliniat pilotul Victor Glover la începutul acestei săptămâni, mărturisind că aşteaptă cu nerăbdare acest moment încă de la selecţia sa în echipaj, în 2023.
Deşi această etapă este întotdeauna delicată pentru astronauţii care se întorc de la Staţia Spaţială Internaţională, îngrijorările sunt amplificate de data aceasta de faptul că este vorba de primul zbor cu echipaj uman al navei Orion şi că a fost detectată o problemă în timpul unui test în vid în 2022.
La întoarcerea pe Pământ, scutul termic care proteja nava s-a deteriorat ”într-un mod neaşteptat”, potrivit unui raport tehnic.
În ciuda acestei anomalii, agenţia spaţială americană a decis să continue cu acelaşi scut, revizuind traiectoria pentru a alege un unghi de intrare în atmosferă mai direct, pentru a limita ricoşarea care a contribuit la deteriorarea scutului termic.
O decizie care a stârnit multe discuţii şi care continuă să-i bântuie pe cei mai înalţi responsabili ai NASA.
”O să mă gândesc la asta fără încetare până când vor fi în apă”, a recunoscut recent şeful NASA, Jared Isaacman, într-un interviu.
”Este imposibil să vă spun că nu mai există nicio teamă iraţională”, a recunoscut, joi, mâna sa dreaptă, asigurând totodată că nu are nicio teamă raţională în această privinţă.
Insistând asupra multiplelor teste, simulări şi modelări efectuate, responsabilii NASA asigură că au încredere în calculele inginerilor lor şi că dispun de o marjă de siguranţă suficientă.
Obiectivul 2028
Cu toţii îşi vor ţine însă respiraţia în cele 13 minute – dintre care şase fără posibilitatea de a comunica cu echipajul – care vor trece între intrarea în atmosferă a navei, care va atinge viteza de 38.000 km/h, şi amerizarea acesteia în Oceanul Pacific, după ce va fi frânată de o serie de paraşute rezistente.
Familiile astronauţilor vor fi prezente cu această ocazie la centrul spaţial al NASA din Houston, care coordonează misiunea.
Fiind în primul rând o misiune de testare, Artemis II trebuie să permită NASA să se asigure că sistemele sale sunt pregătite pentru a permite întoarcerea americanilor pe suprafaţa lunară, în vederea înfiinţării unei baze lunare şi a pregătirii viitoarelor misiuni către Marte.
NASA îşi propune o primă aselenizare în 2028, adică înainte de sfârşitul mandatului lui Donald Trump şi înainte de data stabilită de rivalii chinezi pentru a păşi pe Lună, în 2030.
Însă experţii se aşteaptă la noi amânări, modulele de aselenizare fiind încă în curs de dezvoltare de către companiile miliardarilor Elon Musk şi Jeff Bezos.
Între timp, această primă misiune cu echipaj uman a unui program care a costat zeci de miliarde de dolari şi a suferit numeroase eşecuri şi întârzieri avea ca scop reînvierea pasiunii americanilor pentru spaţiu.
Dar, de asemenea, speră echipajul, ”să permită, pentru o clipă, ca lumea să ia o pauză”, a mărturisit comandantul Reid Wiseman săptămâna aceasta.
