Economia Marii Britanii va suferi cea mai mare încetinire a creşterii dintre toate economiile dezvoltate din grupul G7 din cauza războiului cu Iranul, a avertizat marţi Fondul Monetar Internaţional, transmite CNBC.
În cel mai recent raport World Economic Outlook, FMI estimează că economia britanică va creşte cu doar 0,8% în 2026, în scădere faţă de ritmul de 1,3% prognozat pentru 2025.
Aceasta reprezintă cea mai mare revizuire negativă a creşterii economice dintre statele G7. Potrivit estimărilor FMI, economia Marii Britanii va rămâne în urma Statelor Unite, pentru care se anticipează o creştere de 2,3% în 2026, precum şi a zonei euro, estimată la 1,1%. Spania ar urma să crească cu 2,1%, iar Franţa cu 0,9%.
FMI avertizează că economia mondială se confruntă acum cu un test major din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, după ce anul trecut a trecut deja prin turbulenţele generate de războaiele comerciale şi de tarifele vamale.
Instituţia avertizează că un conflict prelungit ar putea deteriora şi mai mult perspectivele economice globale, în timp ce nivelul ridicat al datoriei publice şi scăderea credibilităţii instituţiilor riscă să agraveze situaţia.
Economistul-şef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, a declarat că economia globală este acum aşteptată să crească cu aproximativ 3,1% în acest an, ”o retrogradare semnificativă” faţă de nivelul de 3,4% estimat pentru 2025. În acelaşi timp, inflaţia globală este prognozată să urce la 4,4%, peste estimările anterioare.
Vorbind la reuniunea de primăvară FMI-Banca Mondială de la Washington, Gourinchas a afirmat că războiul dintre Statele Unite şi Iran a frânat impulsul economiei globale, iar băncile centrale au puţine instrumente pentru a contracara şocul de ofertă provocat de conflict, având în vedere că preţurile petrolului sunt stabilite în regiunea Golfului.
El a subliniat că modificarea dobânzilor nu poate schimba acest context. Totuşi, băncile centrale pot gestiona situaţia atâta timp cât aşteptările privind inflaţia rămân stabile şi nu apare o spirală a creşterii salariilor şi preţurilor.
Dacă însă inflaţia ar deveni mai persistentă, băncile centrale ar fi nevoite să intervină „ferm şi decisiv”, a adăugat economistul.
Raportul FMI mai arată că fragmentarea geopolitică tot mai accentuată, reevaluarea aşteptărilor privind productivitatea generată de inteligenţa artificială sau reapariţia tensiunilor comerciale ar putea afecta suplimentar creşterea economică şi stabilitatea pieţelor.
Chiar şi în cele mai optimiste scenarii, economia globală se confruntă cu o combinaţie de creştere mai slabă şi inflaţie mai ridicată, a spus Gourinchas.
El a prezentat şi un scenariu pesimist în care conflictul s-ar prelungi până în 2027. În acest caz, aşteptările privind inflaţia s-ar putea destabiliza, deoarece gospodăriile şi companiile ar începe să majoreze salariile şi preţurile.
Într-un astfel de scenariu sever, creşterea economică globală în 2026 şi 2027 ar coborî la doar 2%, în timp ce inflaţia ar ajunge la 6%.
”O creştere globală de 2% este un nivel foarte scăzut, care s-a înregistrat doar de patru ori din 1980. În două dintre aceste cazuri am avut crize majore, respectiv criza financiară globală şi pandemia de COVID-19. Nu este o situaţie pe care şi-o doreşte cineva”, a spus Gourinchas.
