Întrebat cât de încrezător este că un astfel de război poate fi evitat, el a făcut o pauză şi le-a spus apoi jurnaliştilor: „Cât de siguri sunteţi că nu va ploua? Uitaţi, nu cred că va fi un război total. Cred că îl putem evita”. „Dar mai sunt încă multe de făcut, multe de făcut”, a adăugat preşedintele Biden.
Când a fost întrebat dacă ar trimite trupe americane pentru a ajuta Israelul, el a răspuns: „Am ajutat deja Israelul. Vom proteja Israelul!”.
În timp ce SUA, Uniunea Europeană şi alţi aliaţi au cerut o încetare imediată a focului de 21 de zile în conflictul între Israel şi gruparea şiită proiraniană Hezbollah, Biden a declarat că Statele Unite discută cu Israelul opţiunile de răspuns ale acestuia la atacul de marţi al Iranului, între care lovirea de către Israel a instalaţiilor petroliere iraniene.
„Discutăm despre asta”, le-a spus Biden reporterilor.Întrebat ulterior dacă îndeamnă Israelul să nu atace instalaţiile petroliere ale Iranului, Biden a spus că nu va negocia în public. În urmă cu o zi, preşedintele american subliniase că nu va sprijini niciun atac israelian asupra siturilor nucleare iraniene.
Spirala violenței
Israelul are „o mulţime de opţiuni” de represalii şi va arăta Teheranului forţa sa „în curând”, a afirmat joi ambasadorul israelian la Naţiunile Unite, Danny Danon, într-o declaraţie pentru CNN.
În acest context, un oficial american a declarat, sub rezerva anonimatului, că Washingtonul nu crede că Israelul a decis încă cum să răspundă Iranului la atacul cu rachete balistice de marţi.
Situaţia din regiune a intrat pe o spirală a escaladării după atacul fără precedent comis la 7 octombrie anul trecut de comandouri ale grupării islamiste palestiniene Hamas, care au pătruns în comunităţi din sudul Israelului unde au ucis 1.200 de persoane şi au luat ostatice alte 250.
Riposta Israelului a venit sub forma ofensivei în Fâşia Gaza, guvernată de Hamas, unde bombardamentele israeliene au ucis peste 41.000 de palestinieni, potrivit Ministerului Sănătăţii din guvernul Hamas, au dus la strămutarea întregii populaţii din enclavă, au provocat o criză umanitară şi au dus la acuzaţii de genocid pe care Israelul le neagă.
De atunci, tirurile transfrontaliere între gruparea şiită Hezbollah şi Israel au devenit aproape cotidiene, determinând strămutarea populaţiei de ambele părţi ale graniţei, iar miliţiile houthi din Yemen au început să lanseze tiruri cu rachete atât asupra teritoriului israelian, cât şi asupra navelor comerciale având legătură cu Israelul în Marea Roşie. Atât Hezbollah, cât şi houthi susţin că atacă Israelul în semn de solidaritate cu Hamas.
Situaţia s-a degradat şi mai mult după eliminarea de către Israel a mai multor lideri de la vârful grupărilor Hamas şi Hezbollah, aliate ale Iranului, inamicul său declarat.
