Coșmarurile sunt deranjante, dar sunt normale într-o anumită măsură. Studiile arată că până la 85% dintre adulți experimentează coșmaruri ocazional, iar copiii au parte de ele chiar mai frecvent. Potrivit cercetărilor, aproximativ una din 20 de persoane are un coșmar cel puțin o dată pe săptămână. Dacă acestea devin frecvente sau foarte deranjante, coșmarurile pot perturba somnul și viața de zi cu zi, cauzând somnolență diurnă și schimbări de dispoziție. Dacă durează săptămâni sau chiar luni, este recomandat să discuți cu un medic pentru a identifica cauza și a găsi soluții.
Visele sunt un fenomen complex care nu a fost complet înțeles de oamenii de știință. Deși nu avem o explicație clară, se consideră că visele sunt esențiale pentru sănătatea noastră mintală și emoțională. Potrivit unei ipoteze, creierul nostru încearcă să facă față emoțiilor nerezolvate care provoacă stres și anxietate în timpul zilei. Adesea, aceste sentimente devin materie primă pentru coșmaruri, explică dr. Alaina Tiani, psiholog specializat în tulburări de somn la Cleveland Clinic, SUA.
O altă teorie sugerează că visele ar putea ajuta la organizarea și consolidarea amintirilor. Unii cercetători cred că visele ne permit să ne antrenăm pentru situații periculoase, iar coșmarurile ar fi simulări ale amenințărilor care ne pregătesc să reacționăm mai eficient în realitate.
Ceea ce știm despre vise și coșmaruri este că acestea apar în timpul somnului REM (mișcări rapide ale ochilor), care are loc de obicei în a doua jumătate a nopții. Somnul REM reprezintă aproximativ 25% din timpul total de somn.
Coșmarurile pot fi declanșate de o varietate de factori, atât psihologici, cât și fiziologici. Vestea bună este că majoritatea dintre aceștia pot fi controlați pentru a te ajuta să te bucuri de un somn liniștit.
Dr. Tiani subliniază că ora de culcare este adesea un moment propice pentru gânduri îngrijorătoare. Este liniște, întuneric și distragerile sunt minime.
Orice vizionezi, asculți sau citești înainte de culcare îți poate influența visele. De aceea, părinții au motive întemeiate să interzică copiilor filmele de groază înainte de somn. Dacă te întrebi de ce ai coșmaruri, consideră că orice lucru care îți provoacă stres sau anxietate înainte de culcare poate contribui, inclusiv:
cărțile horror;
emisiunile TV sau podcasturile despre evenimente reale înfricoșătoare;
știrile tulburătoare;
conținutul negativ de pe rețelele de socializare.
Dacă observi o legătură între aceste activități și coșmaruri, ar fi bine să le eviți înainte de culcare.
Coșmarurile pot fi mai frecvente în perioadele stresante. Acestea de obicei dispar odată ce factorul stresant se reduce. Schimbarea locului de muncă, o despărțire, pierderea unei persoane dragi sau alte evenimente stresante pot afecta subconștientul, iar stresul acumulat poate conduce la coșmaruri. Problemele nerezolvate din timpul zilei pot să se reflecte în visele tale.
Dacă te întrebi de ce ai coșmaruri, trebuie să ții cont că consumul de alcool înainte de culcare poate perturba somnul REM. În noaptea următoare, corpul încearcă să compenseze, intrând mai rapid și mai frecvent în somnul REM, ceea ce poate duce la coșmaruri. Alcoolul, fiind un depresiv, te ajută să adormi, dar poate perturba somnul ulterior.
Cofeina este o altă substanță care poate contribui la apariția viselor neplăcute. Unele persoane experimentează coșmaruri după consumul de cafea, ceai, cola sau ciocolată aproape de ora de culcare. Drogurile precum cocaina și metamfetamina pot, de asemenea, induce coșmaruri, în special în timpul sevrajului.
Privarea de somn afectează somnul REM, provocând un fenomen similar cu cel din cazul consumului de alcool: deficitul de somn este compensat în noaptea următoare, iar somnul REM intensificat poate duce la coșmaruri. De asemenea, somnul insuficient afectează capacitatea de a gestiona stresul și emoțiile, iar emoțiile neprocesate pot contribui la coșmaruri. În plus, privarea cronică de somn este legată de probleme de sănătate mintală, cum ar fi depresia și anxietatea, care sunt frecvent asociate cu o frecvență crescută a coșmarurilor. Pentru a le preveni, menține un program de somn regulat și asigură-te că dormi suficient.
Apneea este o tulburare de somn caracterizată prin întreruperi repetate ale respirației în timpul somnului din cauza obstrucției căilor respiratorii superioare. Apneea netratată este asociată cu coșmaruri și vise intense. Dr. Tiani explică că persoanele afectate nu primesc suficient oxigen din cauza tulburărilor de respirație, ceea ce este legat de coșmaruri.
Coșmarurile cauzate de apneea obstructivă pot avea teme înfricoșătoare legate de respirație, cum ar fi sufocarea, înecul sau blocarea în spații mici.
Coșmarurile sunt un simptom comun al tulburării de stres posttraumatic, care apare în urma unor experiențe traumatice, cum ar fi accidente, războaie sau agresiuni. Studiile arată că între 70% și 90% dintre persoanele afectate experimentează coșmaruri, care sunt adesea recurente, frecvente și foarte vii, legate de trauma trăită. Terapia cognitiv-comportamentală este tratamentul principal pentru această afecțiune, ajutând la acceptarea evenimentului și la recăpătarea controlului emoțional.
Coșmarurile pot fi și un efect secundar al mai multor medicamente. Unele afectează nivelul și activitatea neurotransmițătorilor implicați în reglarea somnului, în timp ce altele perturbă ciclurile normale de somn, în special somnul REM. Medicamentele asociate cu coșmarurile includ:
antidepresive, cum ar fi inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei și antidepresivele triciclice;
antipsihotice, precum risperidona și olanzapina;
beta-blocante pentru hipertensiune și alte afecțiuni cardiace;
melatonina, un supliment care induce somnul;
terapia de substituție a nicotinei;
medicamente pentru boala Parkinson, cum ar fi levodopa;
semaglutida, un medicament antidiabetic.
Nu toți cei care iau aceste medicamente vor experimenta coșmaruri. Dacă suspectezi că tratamentul pe care îl urmezi ar putea fi cauza, discută cu medicul tău despre ajustarea dozei sau înlocuirea medicamentului, dacă este posibil.
