În timp ce Orientul Mijlociu se pregătea, duminică, pentru răspunsul Israelului la atacul cu rachete din partea Iranului, care a avut loc în urmă cu două săptămâni, Teheranul a avertizat, prin vocea ministrului său de externe, că nu are „nicio linie roşie” atunci când este vorba de apărarea sa, sugerând că ar urma o ripostă, relatează Reuters.
Comentariile ministrului de externe Abbas Araqchi au părut menite să risipească sugestiile că Iranul ar suporta un atac israelian fără un răspuns suplimentar, aşa cum a făcut Teheranul la începutul acestui an, când Israelul a lovit ultima dată Iranul după o salvă de rachete şi drone iraniene.
„Deşi am depus eforturi uriaşe în ultimele zile pentru a limita un război total în regiunea noastră, spun clar că nu avem linii roşii în apărarea poporului şi intereselor noastre”, a declarat Araqchi într-o postare pe X.
Iranul a lansat peste 180 de rachete balistice asupra Israelului la 1 octombrie, pe fondul escaladării luptelor dintre Israel şi Hezbollah, mişcarea din Liban care se bucură de protecţie iraniană. Multe rachete au fost interceptate în zbor, dar unele au penetrat sistemele de apărare antirachetă, deşi singura victimă a fost un palestinian ucis de resturile care au căzut în Cisiordania.
Ministrul israelian al apărării Yoav Gallant a declarat că Israelul va lovi Iranul într-un mod care va fi „letal, precis şi surprinzător”.
Orientul Mijlociu rămâne în alertă maximă faţă de o nouă escaladare, după un an de război, în timp ce Israelul luptă împotriva grupărilor susţinute de Iran: Hezbollah în Liban şi Hamas în Gaza.
Oficialii americani cred însă că Israelul şi-a restrâns ţintele în potenţialele sale represalii pentru atacul cu rachete iraniene de la 1 octombrie şi ar urmări să lovească infrastructura militară şi energetică, a relatat sâmbătă NBC. Potrivit inormaţiilor postului american de televiziune, oficialii americani nu au indicii că Israelul va viza instalaţii nucleare sau va proceda la asasinate ţintite în Iran. NBC a citat oficiali americani neidentificaţi şi a adăugat că Israelul nu a luat decizii finale cu privire la cum şi când să acţioneze. Postul a citat, de asemenea, oficiali americani şi israelieni care au declarat că un răspuns ar putea avea loc în timpul sărbătorii evreieşti Yom Kippur. Sărbătoarea s-a încheiat sâmbătă seara fără un atac israelian.
NETANYAHU CERE ONU SĂ EVACUEZE FORŢELE DE MENŢINERE A PĂCII DIN LIBAN
Pe de altă parte, premierul israelian Benjamin Netanyahu a cerut duminică Organizaţiei Naţiunilor Unite să evacueze trupele din forţa sa de menţinere a păcii (FINUL) din zonele de luptă din Liban.
Netanyahu a declarat că armata a cerut în mod repetat ONU să evacueze soldaţii, adăugând că prezenţa lor în zonă îi face ostatici ai Hezbollah.
O serie de lovituri au lovit poziţii şi personal de menţinere a păcii în ultimele zile, majoritatea fiind atribuite de FINUL forţelor israeliene, ceea ce a atras condamnarea Naţiunilor Unite şi a mai multor alte state. Un total de cinci membri ai forţelor de menţinere a păcii au fost răniţi.
Hezbollah neagă acuzaţia Israelului că tratează forţele de menţinere a păcii ca ostatici şi afirmă că Israelul doreşte ca aceştia să plece pentru a putea să aibă control complet asupra campaniei transfrontaliere.
Sâmbătă, secretarul american al apărării, Lloyd Austin, într-o convorbire telefonică cu ministrul israelian al apărării, Yoav Gallant, şi-a exprimat „profunda îngrijorare” cu privire la rapoartele conform cărora forţele israeliene au tras asupra poziţiilor Căştilor albastre şi a îndemnat Israelul să asigure siguranţa acestora şi a militarilor libanezi, a declarat Pentagonul. Armata libaneză nu este parte la conflictul Israelului cu Hezbollah.
Luptele de peste graniţă au izbucnit în urmă cu un an, când Hezbollah a început să lanseze rachete în nordul Israelului, la începutul războiului din Gaza, şi s-au intensificat brusc în ultimele săptămâni, Israelul anunţând o incursiune terestră.
Armata israeliană continuă să opereze în sudul Libanului pentru a dezmembra infrastructura Hezbollah. Armata israeliană a anunţat duminică că unul dintre rezerviştii săi şi un ofiţer au fost grav răniţi în două incidente separate în timpul luptelor din sudul Libanului, alţi soldaţi suferind răni uşoare până la moderate.
De asemenea, armata israeliană a declarat că a capturat un militant Hezbollah în sudul Libanului după ce a descoperit un tunel subteran care ducea la o ascunzătoare în care erau ascunse arme şi provizii pentru utilizare prelungită.
La rândul său, Hezbollah a anunţat duminică un atac cu rachete asupra bazei de transport Tirat HaCarmel din sudul oraşului Haifa.
Operaţiunea extinsă a Israelului a dus la strămutarea a peste 1,2 milioane de persoane, potrivit guvernului libanez, care afirmă că peste 2 100 de persoane au fost ucise şi 10 000 rănite în peste un an de lupte. Bilanţul nu face distincţie între civili şi combatanţi, dar include zeci de femei şi copii.
Luptele din regiune au atras, de asemenea, atacuri din partea altor grupuri militante susţinute de Iran, cum ar fi Houthis din Yemen şi grupuri armate din Irak, stârnind temeri că Statele Unite şi Iranul ar putea fi antrenate într-un conflict la scară largă.
Duminică, Rezistenţa islamică din Irak a declarat că a ţintit cu drone un sit militar de pe Înălţimile Golan ocupate de Israel, în sprijinul palestinienilor şi al Libanului. Aceasta a afirmat că va continua să intensifice atacurile împotriva bastioanelor israeliene.
Războiul din Gaza a început după un atac condus de Hamas, la 7 octombrie 2023, asupra comunităţilor din sudul Israelului, în care au fost ucise 1 200 de persoane şi aproximativ 250 au fost luate ostatice, potrivit bilanţului israelian. Campania militară a Israelului în Gaza, menită să elimine Hamas, a ucis peste 42 000 de palestinieni, potrivit Ministerului Sănătăţii din Gaza, şi a devastat enclava.
