Guvernul din Republica Moldova, mica ţară situată între Ucraina şi România a comasat alegerile prezidenţiale cu referendumul legat de UE – iar potrivit sondajelor recente preşedinta de orientare europeană Maia Sandu va putea rămâne în funcţie. Votul va avea loc la 20 octombrie – de altfel cu cinci săptămâni înaintea celui din ţara frăţească şi prietenă România.
Republica Moldova nu este o ţară bogată. Cei doar 2,5 milioane de locuitori care de pe un teritoriu cât o treime din Ungaria trăiesc în condiţii foarte grele. După schimbarea regimului 40% din locuitori au dispărut, iar numărul actual al studenţilor a scăzut deja la jumătate faţă de numărul celor din 2010.
Totuşi, ţara este încă o scenă de război importantă – în vecinătatea sa se desfăşoară războiul ruso-ucrainean, pe deasupra, într-o republică populară de facto ruptă din teritoriul ei staţionează soldaţi ruşi. Fireşte şi UE ar dori să scape de influenţa rusă rămasă amintire din perioada sovietică, înlocuind-o cu a sa: astfel, de curând, însăşi Ursula von der Leyen a fost prezentă în Capitală, unde a promis moldovenilor un adevărat Canaan şi foarte mulţi bani, numai să nu opteze pentru orientarea rusă.
Dacă Transnistria nu ar fi suficientă, în Moldova mai există şi un teritoriu autonom numit Găgăuzia cu o populaţie turcă expusă unor puternice influenţe ruse. Guvernatorul provinciei, Evghenia Guţul, vizitează periodic Rusia, a fost şi oaspetele preşedintelui rus Putin, care i-a promis sprijin pentru acest teritoriu, asemenea Ursulei von der Leyen.
Însă datorită faptului că ţara a fost doar timp de două decenii parte a României (mai ales în perioada interbelică), în mintea celor mai vârstnici mai trăieşte amintirea URSS. Tinerii sunt mai degrabă pro-occidentali. Există muţi cu dublă cetăţenie – în majoritatea cazurilor este vorba de cetăţenie română, dar în cazul multora şi de cea rusă. Prima variantă ajută la găsirea unui loc de muncă în Europa, în schimb cea de-a doua este mai degrabă o chestiune de suflet.
Se pare că Maia Sandu constituie candidatul cel mai popular. În urmă cu 4 ani Sandu l-a schimbat pe socialistul Igor Dodon, iar partidul ei a câştigat în 2021 alegerile parlamentare. De altfel aproximativ două treimi din populaţie este deja de partea UE, de asemenea 51% susţin candidatura Maiei Sandu. NATO şi războiul nu sunt dorite de mulţi, astfel nici nu constituie subiecte de campanie.
Banii murdari ai Moscovei
Primăvara trecută, vameșii din mica Moldovă ‘au dat de aur’. Acționând pe baza unor date difuzate de serviciul național de informații, ei au interceptat peste 100 de pasageri veniți din Rusia prin Armenia, fiecare având asupra sa câte 10.000 euro – pragul potrivit căruia declarația legată de lichidități este obligatorie. Într-o singură noapte, autoritățile de pe aeroportul din Chișinău au confiscat peste 900.000 euro.
Oficialii moldoveni s-au grăbit să anunțe că toate aceste lichidități se înscriu într-un presupus plan pus la cale de un oligarh fugar în contact cu Kremlinul – plan vizând finanțarea unor protestatari și cumpărarea de voturi în cadrul alegerilor prezidențiale din această lună și a unui referendum extrem de important vizând aderarea la UE.
Operațiunea a oferit primele semne legate de ceea ce, în interviurile acordate publicației The Observer (ediția de duminică a ziarului britanic The Guardian, n. red.), o serie de oficiali moldoveni și occidentali au considerat că ar fi un efort fără precedent al Rusiei de a submina aspirațiile țării de aderare la UE și de a slăbi autoritatea președintei prooccidentale printr-o serie de campanii destabilizatoare.
“Rusia strecoară milioane în bani murdari ca să ne pirateze procesele democratice – este vorba despre o evidentă influență menită să ne destabilizeze viitorul. Iar acest lucru este alarmant”, a declarat Olga Roșca, consilier pentru politică externă al președintei prooccidentale Maia Sandu.
Roșca afirmă că, potrivit estimărilor guvernului, cel puțin 100 milioane euro s-au scurs în Moldova din Rusia în vederea manipulării alegerilor și a referendumului. Nu este prmul avertisment legat de amestecul rușilor: în iunie, Statele Unite, Regatul Unit și Canada au afirmat că Moscova încearcă să se amestece în viața politică a Moldovei și că, în cazul în care campania sa ar eșua, ea va căuta să provoace proteste în masă.
De la ieșirea sa din Uniunea Sovietică, Moldova a gravitat între opțiuni prooccidentale și proruse, deși umbra Kremlinului a rămas mereu întinsă asupra sa. De asemenea, Moscova deține 1500 de soldați mobilizați în Transnistria – o regiune administrată de separatiștii proruși care, în urma unui scurt război din anii ’90, au ieșit de sub controlul guvernului Moldovei.
În preajma războiului
Mai întâi, ţara a fost scufundată într-o criză energetică atunci când Gazprom, controlat de Kremlin, a redus cu o treime livrările de gaze către ţară şi a cerut mai mult decât dublul tarifelor anterioare pentru a menţine fluxul, în ceea ce a fost considerat de mulţi drept o răzbunare politică din partea Moscovei pentru poziţia pro-occidentală a lui Sandu. Apoi, războiul Rusiei împotriva Ucrainei a împins Moldova într-o criză financiară mai amplă.
Situată la doar câteva ore de mers cu maşina de Odesa, Moldova a primit cel mai mare număr de refugiaţi ucraineni pe cap de locuitor, punând la grea încercare sistemul său de sănătate, serviciile publice şi infrastructura. Inflaţia a crescut cu până la 40 %, în timp ce schimburile comerciale cu Moscova şi Kiev au scăzut brusc.
Rachetele ruseşti rătăcite din timpul conflictului au amplificat sentimentul crescând de pericol, în timp ce trupele ruseşti staţionate în Transnistria au sporit şi mai mult anxietatea.
„Sandu a promis multe, dar situaţia geopolitică a fost foarte dură cu ea. Ei nu au fost în măsură să îndeplinească toate promisiunile”, a declarat un oficial occidental din Moldova, reflectând asupra frustrării crescânde a unor moldoveni faţă de Sandu şi partidul său. „Există o apatie şi o dezamăgire în creştere, care oferă un teren fertil pentru Rusia”, a adăugat oficialul.
Deputat de opoziție: Autoritățile moldovenești au făcut din Rusia un dușman ca să facă plăcere Occidentului
Autoritățile din Republica Moldova au construit în jurul Rusiei imaginea unui dușman ca să facă plăcere Occidentului, care câștigă de pe urma crizei economice și energetice din țară, este de părere Reghina Apostolova, deputat în parlamentul republicii din partea blocului politic de opoziție „Pobeda” (Victoria).
„Criza energetică nu este pur și simplu rezultatul politicii eșuate a lui Sandu. Ca un angajat loial, ea a făcut bani pentru stăpânii săi occidentali. Ea a scos bani din buzunarele noastre și i-a băgat în buzunarele lor. Câte împrumuturi a luat deja Republica Moldova de la UE! Sandu și partidul de guvernământ fac din Rusia un monstru, doar ca aceasta să nu ne ajute să devenim mai independenți. A o lăsa pe Sandu și toată gașca ei la putere ar însemna complicitate la crima pe care aceștia o comit în legătură cu Republica Moldova”, a declarat Apostolova la un briefing ținut la Chișinău.
Deputatul a mai remarcat, de asemenea, că Chișinăul renunță la livrările de gaze din Rusia pentru că se află sub presiunea Bruxellesului. „Majoritatea cetățenilor noștri așteaptă cu groază următoarele facturi pentru utilități. Prețurile la lumină și la gaze cresc cu o viteză uluitoare. În curând va trebui să economisim la mâncare ca să plătim facturile. Și toate din cauza faptului că autoritățile noastre renunță la resurse energetice ieftine din Rusia ca să mulțumească Bruxelles-ul. Partidul de guvernământ lucrează pentru UE, nu pentru cetățenii Republicii Moldova”, a afirmat Apostolova.
Expert: În cazul în care Sandu va pierde alegerile, există un plan „B”
Autoritățile din Republica Moldova fac presiuni asupra reprezentanților opoziției și deschid împotriva acestora dosare penale pentru ca mai târziu să profite de acest lucru ca pretext pentru anularea rezultatelor algerilor prezidențiale, în cazul în care Maia Sandu pierde, a declarat, pentru RIA – Novosti, analistul politic Boris Șapovalov.
Până la alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea țării la Uniunea Europeană mai este o săptămână – acestea vor avea loc pe 20 octombrie. În cursa electorală s-au înscris 11 candidați. „Asupra opoziției se exercită o presiune colosală, se încearcă intimidarea forțelor de opoziție ca să le facă să tacă, să înceteze să mai acționeze. Toate problemele legate de așa-numita finanțare dubioasă a anumitor partide politice și candidați, cauzele penale împotriva opoziției vor servi drept justificare pentru Comisia Electorală Centrală și Curtea Constituțională să anuleze rezultatele alegerilor, dacă va învinge candidatul opoziției și nu Maia Sandu. Se va putea spune că alegătorii au fost mituiți, rezultatele au fost falsificate, de aceea trebuie organizate noi alegeri”, a declarat Șapovalov.
Autoritățile folosesc orice mijloace ca să scape de concurență – interzic partide politice, amenință candidații că vor fi scoși din alegeri, în ceea ce-i privește pe membrii de partide și activiștii se iau măsuri de urmărire penală și judiciară, se fac percheziții și arestări. Expertul a subliniat că structurile internaționale închid ochii la astfel de încălcări comise de autorități, întrucât conducerea Republicii Moldova îndeplinește voința UE.
Șapovalov a declarat că este convins 95% că în ultima săptămână dinaintea alegerilor câțiva candidați ar putea fi excluși din cursa electorală. „Nu trece nicio zi de campanie electorală fără încălcări, puterea în exercițiu folosește o puternică resursă administrativă, toți miniștrii iau parte la campania electorală, însuși șeful statului nu și-a părăsit funcția de dragul campaniei electorale. Cel mai important lucru este câmpul informațional curățat, opoziția nu are unde să-și exprime punctul de vedere, zeci de canale de televiziune, resurse informaționale, canale de Telegram au fost închise, cenzura acționează de facto”, a adăugat politologul și a subliniat că campania electorală se desfășoară în condiții absolut inegale pentru diferiți candidați.
