Comisia Europeană a fost pusă pe jar, miercurea trecută, cu privire la o posibilă finanțare a terorismului. Vizibil tensionat, Johannes Hahn, comisarul european pentru buget, știa că seara va fi furtunoasă. Nu este prima dată când problema spinoasă a utilizării fondurilor europene, în special în cadrul programului Erasmus+ și al ajutorului pentru refugiații palestinieni, este pusă la îndoială. Un subiect exploziv, scrie Le Point, conform Rador Radio România.
„Aplicăm un proces de selecție riguros înainte de alocarea finanțării”, a încercat să liniștească comisarul, referindu-se la sistemul de detectare timpurie și excludere (Edes, creat în 2016) care ar trebui să elimine beneficiarii îndoielnici. Dar cuvintele lui nu au fost suficiente pentru a calma mințile aprinse ale europarlamentarilor.
Acuzații
Céline Imart, proaspăt aleasă, de la Republicanii în cadrul grupului PPE, a dat tonul. „Comisia Europeană intenționa să se implice în sponsorizarea organizațiilor teroriste?”, a întrebat ea, provocator. Aleasa și-a ținut apoi rechizitoriul, citând cifre: „250.000 de euro către Universitatea din Gaziantep din Turcia […] în timp ce rectorul a ținut discursuri antisemite și deschis pro-Hamas […] Aproape 2 milioane de euro au donat Universității din Gaza, între 2014 și 2019, în ciuda legăturilor sale confirmate cu Hamas”… „Le Point” a contactat Comisia Europeană pentru explicații suplimentare.
Fabrice Leggeri, fostul șef al Frontex devenit europarlamentar al Reuniunii Naționale (RN), a complicat și mai tare situația. „Această dezbatere este crucială, deoarece se referă la ajutorul UE pentru Hamas și organizații islamiste”, a declarat alesul, evidențiind cazul Universității turce din Gaziantep, care „în 2023 a devenit partener Erasmus+ și a adus un omagiu mujahedinilor pe 7 octombrie considerând-o ziua trezirii”.
Puțin mai devreme în cursul săptămânii, Jordan Bardella, președintele RN, a criticat el însuși „această naivitate europeană” constând în alimentarea, fără să știe, și „în sens opus a mișcării teroriste Hamas”. Jordan Bardella a provocat apoi furia rece a lui Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, asigurând că investigațiile Comisiei au ajuns la concluzia că nu există dovezi în acest sens. Josep Borrell i-a ordonat apoi lui Bardella să-și fundamenteze acuzațiile sau să le retragă.
O cale de mijloc
În fața acestei ofensive, stânga a ales de data aceasta să apere. Între aceste poziții antagoniste, centrul a încercat să găsească o cale de mijloc. Laurence Farreng, deputatul MoDem din grupul Renew, a recunoscut „lacunele în alocarea fondurilor Erasmus” în timp ce a propus un principiu intangibil: „Pentru mine și grupul Renew, lucrurile sunt foarte clare. Nu pot exista bani europeni fără respect pentru valorile europene”.
Confruntat cu acest foc încrucișat, Johannes Hahn a încercat să-și recapete controlul. Dar el nu răspunde acuzațiilor de fapt. Austriacul doar reafirmă angajamentul Comisiei de a colabora cu Parlamentul European „pentru a se asigura că bugetul Uniunii este bine protejat, apărând și promovând în același timp valorile europene”. O promisiune care poate fi greu de respectat deoarece pozițiile par ireconciliabile. Următoarea Comisie va trebui, fără îndoială, să plaseze problema controlului fondurilor europene în fruntea priorităților sale, dacă dorește să evite noi scandaluri și să restabilească încrederea cetățenilor.
