Kremlinul a negat că ar interveni în alegerile prezidenţiale şi referendumul pro-UE din Republica Moldova, însă pentru autorităţile de la Chişinău interferenţa Moscovei şi eforturile sale continue de a deturna ţara de la cursul european au fost principala problemă cu care s-au confruntat în campania electorală. Iar strădania Rusiei nu se va opri aici, pentru că urmează la anul un scrutin şi mai important pentru viitorul ţării – alegerile legislative.
Chiar dacă, teoretic, alegerile prezidenţiale nu-i dau emoţii actualei preşedinte proeuropene a ţării, Maia Sandu, care îşi doreşte un al doilea mandat, ea nu poate face nimic dacă nu are alături guvernul şi parlamentul. În parlamentul cu 101 locuri, Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), partidul din care provine, are în prezent o majoritate de 63 de locuri, dar bătălia electorală din 2025 va fi foarte dificilă şi e greu de presupus că va reuşi să-şi menţină sau să-şi îmbunătăţească această majoritate. Tocmai de aceea, alegerile prezidenţiale, dar mai cu seamă referendumul pro-UE sunt ocazii de a pregăti terenul pentru viitoarea luptă de la urne. Iar Kremlinul simte miza şi nu se dă înapoi din a încerca o intruziune.
Joi, cu numai trei zile înainte de dublul scrutin, autorităţile au anunţat că au descoperit o reţea prin care peste 300 de tineri din Moldova au fost instruiţi în Rusia, Bosnia şi Serbia cum să provoace dezordini în masă la proteste ce ar fi urmat să fie organizate în legătură cu alegerile. Între presupuşii instructori se află şi persoane sancţionate care au legătură cu fostul grup privat de mercenari Wagner. Scopul unor astfel de acţiuni – ale căror detalii rămân secrete – ar fi fost destabilizarea ţării, iar în spatele operaţiunii ar sta oligarhul fugar Ilan Şor.
Autorităţile de la Chişinău anunţaseră anterior că au descoperit în campanie o vastă reţea prin care oligarhul fugar prorus Ilan Şor a canalizat de la Moscova, printr-un sistem de „cărăuşi” sau prin bănci ruseşti, via Transnistria, 15 milioane de dolari cu care ar fi „cumpărat” 130.000 de voturi într-o ţară în care votează de obicei mai puţin de 1,5 milioane de alegători. O investigaţie jurnalistică sub acoperire a confirmat existenţa acestei reţele.
Stanislav Secrieru, consilier prezidenţial pe probleme de apărare şi securitate naţională, a estimat că Rusia ar putea aloca până la 100 de milioane de euro pentru a interveni în alegerile prezidenţiale şi referendumul din acest an.
În paralel, s-a dat o bătălie mediatică. În timp ce autorităţile au închis pe bandă rulantă posturi şi site-uri propagandistice sau de promovare a unor ştiri false, de la Moscova, Ilan Şor şi-a făcut post online cu prezentatori din Republica Moldova.
Reverberaţiile interferenţei ruse au ajuns până peste Ocean, unde un senator influent, preşedintele Comisiei pentru afaceri externe, a trimis scrisori şefilor de la Meta şi Google pentru a le cere să aibă grijă şi să ia măsuri în privinţa conturilor false şi a dezinformării care se propagă în Republica Moldova prin intermediul reţelelor lor sau a reclamelor.
La scurt timp după aceea, Meta a anunţat că a închis o serie de conturi false din Republica Moldova.
La rândul său, Uniunea Europeană a anunţat săptămâna aceasta că a pus pe lista sancţiunilor cinci persoane şi o entitate din Republica Moldova, între care guvernatoarea Găgăuziei proruse, Evgheni Guţul, pentru încercările de destabilizare a ţării.
Şi Casa Albă a spus săptămâna aceasta că Rusia încearcă să submineze viitoarele alegeri prezidenţiale din Republica Moldova şi a cheltuit milioane de dolari pentru a face acest lucru.
Toate aceste acţiuni arată în ce măsură Federaţia Rusă şi-a intensificat atacurile hibride împotriva Republicii Moldova pe măsură ce se apropiau alegerile şi referendumul. În principal, a făcut-o prin intermediul reţelei lui Ilan Şor, dar şi Biserica a fost o compontentă de care a încercat să se folosească.
În principiu, două sunt axele pe care se desfăşoară infiltrarea rusă: prin coruperea electoratului şi prin răspândirea dezinformării, dar scopul este acelaşi: compromiterea şi eşecul referendumului proeuropean.
DE CE SE TEME RUSIA?
Având de dus un război costisitor în Ucraina, firesc se pune întrebarea de ce ar fi Rusia interesată de mica Republică Moldova, o ţară cu nici 3 milioane de locuitori, dintre care circa 1 milion sunt deja cetăţeni europeni, având paşapoarte româneşti sau bulgare?
Pentru că Moldova are perspectiva unui nou Kaliningrad în zona de sud a Europei, remarca recent într-o emisiune la TVR1 analistul de politică externă Ştefan Popescu.
Dintre toate fostele republici sovietice, cu o Ucraină în război şi o Georgie din ce în ce mai îndepărtată de valorile democraţiei europene, cu un Belarus intrat complet sub tutela Moscovei, Republica Moldova este cumva o ultimă redută, care rezistă cu ajutorul Ucrainei şi al partenerilor occidentali şi promovează ceea ce sperie Federaţia Rusă – transformarea democratică, o altfel de societate, deschiderea, transparenţa – un model care ar putea deveni interesant şi pentru alte state post-sovietice din regiunea asiatică, pe care Moscova le ţine cumva sub influenţă. În fond, Kremlinul se teme de contagiune, explica în aceeaşi emisiune de la TVR1 Angela Grămadă, expert în securitate şi afaceri internaţionale.
REŢEAUA ŞOR
Deşi Partidul Şor a fost declarat ilegal de Curtea Constituţională în iunie 2023, oligarhul fugar a sponsorizat ulterior mai multe formaţiuni politice, care au fost reunite în aprilie 2024, la Moscova, sub denumirea de blocul politic „Victorie” (Pobeda). I s-a refuzat însă recunoaşterea şi înscrierea în cursa electorală de către Comisia Electorală Centrală, aşa că Şor a recurs la coruperea alegătorilor.
Pentru o perioadă de timp, reţeaua sa a profitat de o prevedere legislativă care permite persoanelor fizice să transporte până la 10.000 de euro în numerar la trecerea frontierei, fără a fi necesară declararea provenienţei banilor. Prin intermediul unor „curieri” care efectuau călătorii repetate la Moscova, gruparea a transferat fonduri semnificative, destinate finanţării protestelor antiguvernamentale şi mituirii alegătorilor, în special a celor aflaţi în situaţii financiare vulnerabile.
Ca răspuns la măsurile autorităţilor de a limita transferurile de numerar, gruparea Şor a adoptat noi metode de finanţare ilicită. Acestea includ utilizarea cardurilor bancare ruseşti MIR şi deschiderea de conturi pentru bugetarii şi pensionarii din Găgăuzia la banca rusă Promsvyazbank, condusă de Piotr Fradkov, fiul fostului premier şi fost şef al Serviciului de Informaţii Externe Mikhail Fradkov. Aceste conturi sunt alimentate lunar cu 2.000 MDL, sub formă de „indemnizaţii” provenite de la organizaţia non-profit „Eurasia”, cu sediul la Moscova şi legături directe cu Ilan Şor. Recent, Gruparea Şor a implementat un mecanism suplimentar de finanţare ilicită, ce constă în semnarea unor aşa-zise „contracte de muncă” cu cetăţeni moldoveni, deghizate sub forma activităţilor de voluntariat pentru organizaţia „Eurasia”, se arată într-o a lui Ion Cristea publicată de think tank-ul New Strategy Center.
PROPAGANDĂ ŞI ŞTIRI FALSE
La nivel de propagandă, printre narative se regăsesc scenarii alarmiste privind implicarea Republicii Moldova în războiul din Ucraina sau escaladarea conflictului transnistrean în cazul aderării la Uniunea Europeană. În plus, se propagă informaţii false despre presupusa intenţie a autorităţilor de a vinde terenurile agricole către companii europene.
Un alt stereotip legat de consecinţele integrării europene este creşterea preţurilor pentru utilităţi şi faptul că Moldova ar pierde aşa-numita reducere pentru gaze naturale din partea „Gazprom”, arată o analiză
Un alt aspect sensibil exploatat este ameninţarea percepută la adresa valorilor tradiţionale, inclusiv zvonuri despre închiderea Mitropoliei Moldovei şi promovarea agendei LGBT în şcoli.
Alegerea acestor teme de către Federaţia Rusă urmăreşte să inducă frică şi incertitudine în rândul cetăţenilor, cu scopul de a submina încrederea în parcursul european al Republicii Moldova şi de a influenţa rezultatul referendumului.
Canalele de distribuire a conţinutului s-au diversificat şi schimbat semnificativ în ultima perioadă: de la pliante, reţele sociale, până la televiziuni online. În afară de ştiri, sunt folosiţi şi „troli” pentru a influenţa opinia publică prin comentarii la ştiri. În primăvara acestui an, proiectul „Botnadzor” a descoperit prima fermă de boţi care activează în Moldova. Boţii se prezentau drept persoane care o criticau pe preşedinta Maia Sandu şi pe autorităţi, exprimându-se, de asemenea, împotriva integrării europene a Moldovei. Potrivit proiectului, ferma de boţi moldovenească are acum 30 de grupuri pe reţeaua socială VK.com, şi în total au fost postate aproape 5 mii de comentarii, potrivit NewsMaker.
