Preşedinta pro-occidentală a Republicii Moldova, Maia Sandu, doreşte un al doilea mandat în cadrul alegerilor prezidenţiale din 20 octombrie, când ţara va organiza şi un referendum privind aderarea la Uniunea Europeană. Reuters prezintă succint ce trebuie ştiut despre acest scrutin care este însoţit de o consultare populară.
CARE SUNT PROBLEMELE DIN MOLDOVA?
Moldova este o mică republică est-europeană de 2,5 milioane de locuitori, situată între România şi Ucraina. Are o majoritate vorbitoare de limba română şi o minoritate considerabilă vorbitoare de limba rusă, iar de la destrămarea Uniunii Sovietice a alternat între direcţii pro-occidentale şi pro-ruse, scrie Reuters.
Tabăra pro-occidentală a fost ferm la conducere în ultimii ani. Maia Sandu a câştigat funcţia prezidenţială în 2020 şi partidul ei a câştigat o majoritate în parlament în anul următor. Guvernul său susţine o integrare mai strânsă cu Occidentul, inclusiv aderarea la UE până în 2030. Maia Sandu s-a opus ferm invaziei Rusiei în Ucraina în 2022 şi a acuzat Rusia că urmăreşte răsturnarea sa, ceea ce Moscova neagă.
În timpul luptelor din Ucraina, importurile de gaze naturale ruseşti au fost drastic reduse, cauzând o inflaţie ridicată şi determinând guvernul să caute surse alternative de energie.
Moscova are aproape 1 500 de soldaţi staţionaţi în Transnistria, o regiune condusă de separatişti pro-ruşi care s-au rupt de sub controlul guvernului Moldovei într-un scurt război în anii 1990.
PENTRU CE VOTEAZĂ MOLDOVENII?
Moldova va organiza un prim tur de scrutin pentru alegerea preşedintelui la 20 octombrie. Dacă niciunul dintre cei 11 candidaţi nu obţine mai mult de 50% din voturi, va avea loc turul doi pe 3 noiembrie.
Separat, la 20 octombrie, moldovenii vor vota „da” sau „nu” la un referendum privind înscrierea în Constituţie a aderării la UE ca obiectiv strategic.
CE PREVESTESC SONDAJELE?
Un sondaj CBS a arătat că Sandu este cu mult peste oricare dintre cei 10 contracandidaţi ai săi, cu un sprijin de 35,8%.
Potrivit sondajului, primii doi adversari ai acesteia sunt Alexandr Stoianoglo, un fost procuror susţinut de Partidul Socialiştilor, tradiţional pro-rus, cu 9% sprijin, şi Renato Usatîi, un fost primar al oraşului Bălţi, din nord, cotat cu 6,4% din voturi.
Sondajul CBS prezentat joi arată că 63,5% dintre moldoveni susţin aderarea la UE.
CARE ESTE MIZA?
Deşi alegerile s-ar putea decide într-un al doilea tur, Sandu pare să câştige un nou mandat şi să-şi continue direcţia pro-occidentală, realizând reforme şi obţinând finanţare occidentală.
Un rezultat mai slab decât cel aşteptat ar putea pune Partidul Acţiunii şi Solidarităţii, de centru-dreapta, pe o poziţie fragilă la alegerile parlamentare de anul viitor, când majoritatea sa ar putea fi în pericol.
Opoziţia a criticat referendumul ca fiind o cascadorie menită să impulsioneze campania prezidenţială a Maiei Sandu. Unii candidaţi care susţin în principiu aderarea la UE fac apel la alegători fie să boicoteze votul, fie să voteze „nu”.
Un vot negativ ar fi o lovitură pentru reputaţia politică a lui Sandu, dar nu ar fi o constrângere de vreun fel.
ACUZAŢIILE DE AMESTEC RUSESC
În ultimii ani, guvernul a denunţat amestecul persistent al Rusiei în afacerile Republicii Moldova, în timp ce Moscova a acuzat-o pe Maia Sandu şi pe echipa sa de alimentarea „rusofobiei”.
La 4 octombrie, poliţia a declarat că grupuri criminale cu sprijin rusesc intenţionau să perturbe votul, cu acţiuni până la o încercare de a pune mâna pe instituţiile statului. Cu trei zile înainte de alegeri, autorităţile au anunţat că au dezmembrat o reţea de tineri care erau antrenaţi în Rusia, Bosnia şi Serbia să întreprindă acţiuni pentru crearea de tulburări şi destabilizare în special prin proteste legate de vot.
