UPDATE 30 octombrie, ora 11.20: Rusia câştigă teren în #Ucraina, erodând moralul ucrainenilor (analiză France Presse)
Armata rusă avansează de mai multe săptămâni în multiple sectoare ale frontului din Ucraina, câştigând teren într-un mod limitat, dar constant, ceea ce a amplificat îndoielile cu privire la capacitatea Kievului de a inversa tendinţa, notează miercuri France Presse într-o analiză a situaţiei de pe front.
Forţele ruse au avansat cu 478 de km pătraţi în teritoriul ucrainean de la începutul lunii octombrie, cel mai mare câştig teritorial într-o lună de la primele săptămâni ale războiului, conform unei estimări a agenţiei franceze de presă în baza datelor Institutului american pentru Studiul Războiului (ISW).
„Rusia a fost în ofensivă întregul an” 2023, notează Meduza, un site de opoziţie rus, interzis şi blocat în Rusia. „Dar săptămâna trecută a fost una dintre cele mai dificile, dacă nu chiar cea mai grea, pentru forţele armate ucrainene în această perioadă”, scrie publicaţia care şi-a mutat sediul în Letonia după declanşarea invaziei ruse în Ucraina.
Datele ISW nu menţionează niciun colaps militar al Ucrainei. Dar „ceea ce îngrijorează mai mult este că e vorba de o tendinţă”, apreciază fostul colonel francez Michel Goya, istoric de război. „Constatăm o accelerare a acestui avans, cu sentimentul că nu mai poate fi oprit”, adaugă el, descriind o „strategie rusă de presiune peste tot, tot timpul, aşteptând ca (frontul) să crape, să se destrame sau să se prăbuşească”, afirmă expertul militar francez.
Moscova revendică aproape în fiecare zi câte o victorie. „Niciuna din localităţile cucerite nu are vreo importanţă extraordinară, dar pe ansamblu reprezintă un succes important pentru armata rusă”, apreciază şi Aleksandr Hramcihin, analist militar rus independent. „Avansul rusesc, chiar dacă nu foarte rapid, arată o deteriorare tot mai mare a situaţiei în Ucraina”, spune acesta.
Din 2022, Moscova şi-a menţinut superioritatea în materie de artilerie. Supusă sancţiunilor occidentale, Rusia şi-a transformat economia într-o maşină de război cu sprijinul aliaţilor angajaţi, în frunte cu Iran şi Coreea de Nord.
„Industria de război rusă produce mai mult armament decât ceea ce primeşte Ucraina” şi „mult mai multă muniţie datorită industriei sale şi livrărilor din Coreea de Nord”, declară Aleksandr Hramcihin.
La începutul anului 2024, îngheţarea ajutorului american de către Congres a încetinit considerabil aprovizionarea ucrainenilor, „chiar în acel moment, circa trei milioane de obuze nord-coreene soseau în depozitele ruseşti”, aminteşte Michel Goya.
Totodată, Moscova a dezvoltat un sistem de ghidaj pentru bombe, pe care le utilizează „cu miile”, spune el, indicând că acestora li se adaugă circa 1.600 de rachete balistice nord-coreene KN-02 care au lovit Ucraina.
Mai degrabă decât să cucerească oraşele cartier cu cartier, armata rusă joacă acum cartea asediului. „Principiul este de a ameninţa cu încercuirea buzunarelor (de rezistenţă) obligate să se retragă”, explică Michel Goya.
„Am renunţat să luăm cu asalt satele şi oraşele de pe front, când trebuia să luptăm pentru fiecare metru pătrat de stradă, pentru fiecare imobil”, recunoaşte Aleksandr Koţ, jurnalist de război pentru Komsomolskaia Pravda, un cotidian popular în Rusia. În consecinţă, „inamicul poate fi constrâns să-şi retragă trupele şi să o facă traversând un culoar lung în bătaia focului”, susţine el.
Treptat, avansul rusesc a erodat moralul ucrainenilor. Kievul întâmpină dificultăţi în privinţa recrutării, mai ales că dezorganizarea armatei sale şi corupţia facilitează dezertările şi refuzul de a se înrola.
„A învinge un inamic înseamnă a-i ucide speranţa. Când sacrificiul oamenilor care mor este lipsit de valoare nu mai are sens să lupţi”, spune Michel Goya.
„Guvernul lui Zelenski, în faţa oboselii de război din partea populaţiei civile, abia reuşeşte să mai mobilizeze” noi oameni, confirmă un responsabil militar francez, sub rezerva anonimatului.
Kievul a anunţat marţi o nouă mobilizare de 160.000 de oameni pentru a completa rândurile armatei în proporţie de 85%, în special în faţa temerilor privind o desfăşurare de trupe nord-coreene de partea forţelor Rusiei.
Unii experţi temperează dramatismul situaţiei, subliniind pierderile foarte mari de partea rusă. Ivan Klyszcz, de la Centrul Internaţional pentru Apărare şi Securitate (ICDS) din Estonia, subliniază că, în ritmul actual, Moscova ar „încheia cucerirea restului regiunii Donbas în câteva luni, la un cost extrem de ridicat, probabil nesustenabil”.
Între timp, Occidentul trage de timp, notează AFP. „Planul pentru victorie” al lui Volodimir Zelenski, destinat să pună Kievul într-o poziţie de forţă în vederea negocierilor, îi divizează pe aliaţi, în timp ce alegerile prezidenţiale americane aduc cu sine o serie de incertitudini.
„Ucraina va realiza în curând că are nevoie de o schimbare de direcţie şi că a miza pe partenerii ei occidentali va deveni o strategie contraproductivă în viitorul apropiat”, spune Ivan Klyszcz.
Desfăşurarea soldaţilor nord-coreeni poate provoca un sentiment de urgenţă în rândul occidentalilor. Dar „se va traduce această urgenţă în promisiuni sau sprijin întărit? Rămâne de văzut”, mai spune expertul eston.
UPDATE 30 octombrie, ora 10.10: Ucraina pregătește o nouă recrutare. Sunt vizați 160.000 de ucraineni
UPDATE 30 octombrie, ora 09.40: O expertă a ONU acuză Rusia de utilizarea „sistematică” a torturii
Rusia este acuzată de aplicarea „sistematică” a torturii împotriva criticilor regimului şi soldaţilor ucraineni inamici într-un raport publicat miercuri de către o expertă a ONU pentru drepturile omului, transmite DPA.
Investigaţiile care stau la baza acestui raport relevă „cum tortura şi alte tratamente pline de cruzime, inumane şi degradante, or pedepsele sunt utilizate ca instrumente aprobate de stat pentru opresiunea sistemică în Federaţia Rusă”.
Documentul, redactat de Mariana Katzarova, raportor special al ONU pentru situaţia drepturilor omului în Rusia, remarcă, între altele, că practicarea torturii de către Moscova „nu este un fenomen nou”.
Dar, după cum subliniază experta ONU, în urma invaziei pe scară largă a preşedintelui rus Vladimir Putin în Ucraina în februarie 2022, practicarea torturii „a devenit o strategie concertată, un instrument pentru înăbuşirea spaţiului civic, pentru reducerea la tăcere a tuturor criticilor antirăzboi sau disidenţilor – oricine nu este de acord cu politicile autorităţilor ruse şi cu aşa-numita lor ‘operaţiune militară specială'”, cum îşi numeşte oficial Moscova războiul declanşat în Ucraina.
În raportul său, Katzarova subliniază că la ora actuală există cel puţin 1.300 de deţinuţi politici în Rusia, dar atrage atenţia că numărul lor real ar putea fi de 1.700 sau chiar mai mare. Printre aceştia sunt şi în jur de 30 de jurnalişti.
În plus, conform informaţiilor existente, mii de ucraineni au fost duşi în teritoriul controlat de ruşi în Ucraina sau chiar în Rusia. Aceştia la rândul lor sunt supuşi unor tratamente degradante şi brutale, inclusiv violuri şi violenţe sexuale.
Statul rus „nu doar că le tolerează, dar participă activ la actele de tortură, utilizându-le ca metodă de a obţine mărturii, de a pedepsi disidenţii şi de a-şi menţine controlul”, se arată în raportul expertei ONU, care citează o gamă vastă de metode folosite de torţionari, de la ţinerea capului victimei sub apă pentru a stimula înecul şi spânzurarea acesteia de tavan până la simularea execuţiei ei.
Violenţa sexualizată, cum ar fi violarea deţinuţilor cu bastoane de cauciuc, mături sau sticle, este, de asemenea, larg răspândită în locurile de detenţie din Rusia, subliniază raportul.
O metodă cunoscută sub denumirea „să-i dăm un telefon lui Putin” implică şocuri electrice la nivelul părţilor sensibile ale corpului, cum ar fi organele genitale. Numele procedurii provine probabil de la telefonul militar de teren modificat cu care sunt aplicate şocurile.
Vladimir Putin nu a fost acuzat direct că ar fi ordonat aplicarea torturii, notează dpa.
Raportorii speciali sunt numiţi de regulă de secretarul general al ONU, dar ei acţionează în mod independent de organismele Naţiunilor Unite
Rusia nu a acordat Marianei Katzarova acces pentru investigaţiile sale, dar ea şi echipa sa au obţinut informaţii prin contacte cu grupuri pentru drepturile omului şi alte surse, precizează dpa.
Mariana Katzarova este o jurnalistă din Bulgaria, care a fondat premiul în numele Annei Politkovskaia, editorialistă de la publicaţia independentă rusă Novaia Gazeta ucisă la intrarea în lift în blocul în care locuia în Moscova în 7 octombrie 2006, chiar de ziua lui Putin, pentru articolele sale critice la adresa regimului rus şi a liderului cecen Ramzan Kadîrov
UPDATE 30 octombrie, ora 09.00: Liderul cecen promite să se răzbune după un atac cu dronă asupra academiei militare din Gudermes, vizitată de Putin în august
Liderul cecen Ramzan Kadîrov a promis marţi că se va răzbuna pentru un atac cu dronă care a provocat un incendiu la o academie de pregătire militară din regiunea sa din sudul Rusiei pe care liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, o vizitase în august, când a venit în prima sa vizită în Cecenia din 2011.
„Ne-au muşcat – îi vom distruge”, le-a spus Kadîrov reporterilor într-o înregistrare video publicată de agenţia rusă de ştiri de stat RIA. „În viitorul foarte apropiat le vom arăta genul de răzbunare la care nici măcar nu au visat”, a spus el.
Anterior, Kadîrov anunţase pe Telegram că atacul cu dronă a incendiat acoperişul a ceea ce el a spus că era o clădire goală de la „universitatea forţelor speciale” din oraşul Gudermes. Nu au existat victime, a precizat el, potrivit Reuters.
Kadîrov a fost un susţinător vocal al războiului Rusiei din Ucraina, la care a contribuit cu forţe cecene.
Liderul de la Kremlin, care a venit în august într-o vizită surpriză în Cecenia, pentru prima dată din 2011, vizitase academia pentru forţele speciale de la Gudermes şi urmărise chiar o sesiune de antrenamente.
În cursul războiului, Ucraina a lovit frecvent Rusia folosind drone, dar atacul de marţi pare să fie primul împotriva Ceceniei. Nu a existat niciun comentariu imediat din partea Kievului, menţionează Reuters.
