Dacă în trecut, țintele acestor echipe de hackeri au fost companii de stat, bănci, spitale, ori chiar campania de vaccinare din pandemie, mai nou, acționează în scopuri politice.
„Votul electronic, prin corespondență, trebuie supravegheat cu atenție”, este avertismentul șefei diviziei de securitate de la Bruxelles.
Jurnaliștii publicației The Guardian dezvăluiau acum un an cât de abilă, dar și cât de periculoasă era echipa de hackeri condusă de israelianul Tal Hanan, fost luptător în trupele speciale israeliene, potrivit Stirileprotv.ro.
Tal Hanan, fost luptător în trupele speciale israeliene: „Avem mii și mii de profile și fiecare acționează pe mai multe paliere: Facebook, Instagram, Twitter, YouTube și Telegram. Orice vrei”.
Reporter: De unde luați imaginile pentru profile?
Tal Hanan: Nu am de gând să-ți spun, s-ar putea să fiu nevoit să te ucid mai târziu și nu vreau. Și să-ți îngrop trupul în nisip”.
Cu o armată de peste 30.000 de roboți, Hanan se laudă în fața unor jurnaliști care se dădeau drept potențiali clienți că poate să spargă adrese de poștă electronică, dar și să creeze profiluri ce par a fi reale pe rețelele de socializare. Scopul final era să manipuleze astfel opinia utilizatorilor. Fermele de boți au apărut de ceva ani și în România.
„Sunt de două tipuri: ferme cu utilizatori reali și ferme cu boți cibernetici care imită un comportament uman, dar îți dai seama că nu e real pentru că nu au activitate, poze sau postări. Sunt folosiți să crească vizibilitatea unor conturi sau în scopuri politice acei postaci care atacă un candidat”, spune Alexandru Negrea, consultant social media.
Jurnaliștii de la The Guardian scriu că, în 2015, rețeaua a fost implicată în alegerile prezidențiale din Nigeria, iar pentru astfel de intervenții Hanan ar fi încasat între 6 și 15 milioane de euro.
Ministrul Digitalizării susține că, dacă se vor identifica astfel de ferme în România, acestea vor fi închise. Specialiștii spun însă că identificarea celor care se află în spatele fermelor de boți este aproape imposibilă.
