Nela Riehl şi-a exprimat satisfacţia faţă de ”maniera clară în care Roxana Mînzatu şi-a comunicat intenţiile” în timpul audierii de confirmare.
Potrivit lui Riehl, în timpul audierii, candidata la postul de vicepreşedintă executivă a Comisiei Europene pentru portofoliul „Oameni, competenţe şi pregătire”, Roxana Mînzatu, şi-a exprimat ”angajamentul foarte clar faţă de valori fundamentale precum egalitatea de gen şi incluziunea socială, dar şi democraţie, drepturile şi libertăţile UE”.
Nu în ultimul rând, Nela Riehl şi-a exprimat satisfacţia faţă de angajamentul arătat de Roxana Mînzatu faţă de Erasmus + şi în general faţă de politica în domeniul educaţiei, în mod particular învăţarea pe tot parcursul vieţii, ”ceea ce este foarte important pentru fiecare cetăţean al UE”.
La rândul său, preşedinta EMPL, Li Anderssson, a remarcat că Mînzatu a subliniat rolul puternic al dialogului social în combaterea sărăciei şi a şomajului în rândul tinerilor.
”Au existat o mulţime de subiecte şi teme abordate şi discutate în timpul audierii, ţinând cont de amploarea portofoliului Roxanei Mînzatu. În domeniul ocupării, mulţi membri ai EMPL au adresat întrebări despre inteligenţa artificială, aceasta fiind chestiunea menţionată cel mai mult. Au fost şi întrebări legate de nevoia de consolidare a mandatului Autorităţii Europene pentru Muncă, despre dreptul de deconectare şi posibile iniţiative legislative, despre directiva privind venitul minim ca instrument de reducere a sărăciei şi despre viziunea Roxanei Mînzatu privind tranziţia justă şi modul în care va conlucra cu sindicatele europene pentru a asigura o tranziţie justă”, a spus Li Andersson în declaraţia făcută după încheierea audierii.
La fel ca în timpul audierii, Andersson a transmis nemulţumirea exprimată de membrii comisiei EMPL faţă de titulatura portofoliului Roxanei Mînzatu. Mai mult, ea a anunţat că EMPL şi CULT au propus ca titulatura să fie schimbată în „Locuri de muncă de calitate, abilităţi educaţionale şi drepturi sociale”, precizând însă că o decizie în acest sens îi revine preşedintei viitoarei Comisii Europene, Ursula von der Leyen.
Roxana Mînzatu a fost audiată marţi după amiaza de eurodeputaţi din cele două comisii competente pentru respectivul portofoliu, CULT şi EMPL, iar alte două comisii – Comisia pentru drepturile femeii şi egalitatea de gen (FEMM) şi Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) – au avut statutul de invitate la audiere.
Preşedinţii şi coordonatorii grupurilor politice din ambele comisii CULT şi EMPL se vor reuni fără întârziere pentru a evalua performanţa şi calificarea Roxanei Mînzatu.
Pe baza recomandărilor comisiilor, Conferinţa preşedinţilor (preşedinta PE Metsola şi preşedinţii grupurilor politice) urmează să efectueze evaluarea finală şi să declare audierile închise la 21 noiembrie. După ce Conferinţa preşedinţilor declară toate audierile închise, scrisorile de evaluare vor fi publicate.
Aprobarea de către eurodeputaţi a colegiului complet al comisarilor (prin majoritatea voturilor exprimate – apel nominal) este programată în prezent să aibă loc în cadrul sesiunii plenare din 25-28 noiembrie de la Strasbourg.
Candidata României la funcţia de vicepreşedinte pentru portofoliul „Oameni, competenţe şi pregătire”, Roxana Mînzatu, a declarat marţi, că audierea sa tocmai încheiată din Parlamentul European, a fost intensă, cel mai complex examen al vieţii ei. De asemenea, a pus problema lipsei avizului pentru extinderea imobilului cumpărat la Braşov pe „haosul din arhivele şi din procedurile anumitor instituţii din România”.
„A fost o audiere intensă, cel mai complex examen al vieţii mele – trei ore, vreo 50 de întrebări. Dar la final am primit îmbrăţişări, aplauze, bănuiesc însă că trebuie să aşteptăm votul ca să-mi dau seama cum a fost”, a declarat Mînzatu pentru presa română după audierea din comisiile reunite pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (EMPL) şi pentru cultură şi educaţie (CULT) ale PE, la Bruxelles.
Ea a mărturisit că nu ştie când să aştepte vestea privind validarea sa: „Sunt aranjamente făcute aici instituţional, nu ştiu dacă vom avea astăzi rezultatul”.
Roxana Mînzatu s-a declarat dispusă să pună la dispoziţia presei documentul de la Ministerul Culturii despre care a spus în audiere că îl deţine şi care atestă că imobilul pe care l-a cumpărat la Braşov în 2009 nu este un monument istoric. Documentul menţionează că imobilul „nu este monument istoric, dar că aveam nevoie de un aviz pentru că mă aflu în centrul istoric al Braşovului”.
Întrebată dacă această discuţie privind lipsa unui aviz pentru extinderea casei sale de la Braşov în cadrul audierii reprezintă o vulnerabilitate, ea a răspuns: „din păcate”.
„Nu vreau să blamez eu haosul din arhivele şi din procedurile anumitor instituţii din România, dar clădirea nu a fost niciodată monument istoric. Mama mea are 90 de ani şi clădirea este mai tânără decât ea. Sunt doar erori materiale care trebuiau îndreptate de proprietarul vechi, de statul român, care nu a făcut asta, nu ne-a reparat niciodată casa. Până am cumpărat-o noi ploua prin acoperiş. Am dormit cu mama mea în pat până la 17 ani, pentru că nu ne-au făcut o sobă de teracotă în una dintre camere”, a spus Mînzatu.
Ea a explicat că motivul pentru care a cumpărat casa a fost de a crea condiţii de viaţă decente, „pentru că mă căsătorisem şi eram trei adulţi în 60 mp, din care nici aceştia toţi funcţionali”.
Legat de audierea propriu-zisă, comisarul desemnat al României a estimat că a fost complicat pentru parlamentarii europeni să discute despre joburi, drepturi sociale, educaţie şi pregătirea pentru situaţie de criză. „Am simţit în cameră că ar fi vrut cumva să aibă discuţiile separate, dar răspunsurile mele până la urmă au fost primite favorabil, aşa cum am văzut eu reacţia sălii”, a mărturisit ea.
Întrebată cum va determina părţile implicate să vină la discuţii pentru conceperea unui nou plan de acţiune privind pilonul european al drepturilor sociale, Mînzatu a afirmat că nu crede că va avea dificultăţi în a-i convinge de acest lucru.
„Trebuie să vin cu un nou plan de acţiune la anul, ca şi vicepreşedinte şi comisar. Am spus că nu voi face lucrul ăsta eu din birou şi că vreau să merg în fiecare stat membru să discut cu partenerii sociali, cu guvernele şi parlamentele, cu tinerii, cu societatea civilă şi, ca urmare a dialogului cu ei, să vedem, de exemplu, ce facem cu algoritmii folosiţi în gestionarea activităţi angajaţilor în anumite companii ş.a.m.d. Deci este vorba de un dialog care va genera un plan de acţiune pentru pilonul european al drepturilor sociale”, a explicat ea.
