Contractele futures pentru petrolul Brent, cu livrare în ianuarie, au scăzut cu 34 de cenţi, respectiv cu 0,46%, ajungând la 72,97 dolari pe baril.
În acelaşi timp, contractele futures pentru petrolul WTI (West Texas Intermediate) cu livrare în decembrie decembrie, care au expirat miercuri, au scăzut cu 24 de cenţi, sau 0,35%, la 69,15 dolari pe baril.
Conflictul dintre Rusia şi Ucraina, inclusiv utilizarea recentă de către Ucraina a rachetelor britanice Storm Shadow şi americane ATACMS, a amplificat riscurile geopolitice, ceea ce a contribuit la menţinerea unui plafon minim pentru preţuri. Analiştii energetici, precum Alex Hodes de la StoneX, consideră că această situaţie readuce riscurile de piaţă în prim-plan.
În plus, escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, cu veto-ul Statelor Unite asupra unei rezoluţii ONU de încetare a focului în Gaza, a generat îngrijorări suplimentare privind posibilele perturbări ale aprovizionării globale cu petrol.
Pe de altă parte, stocurile mai mari decât cele anticipate din SUA au diminuat parţial presiunile asupra preţurilor. Potrivit Administraţiei pentru Informaţii Energetice (EIA), stocurile de petrol brut şi benzină din SUA au crescut săptămâna trecută, ceea ce indică o cerere mai slabă.
În Europa, compania norvegiană Equinor a anunţat că a restabilit capacitatea maximă de producţie la câmpul petrolier Johan Sverdrup din Marea Nordului, care produce aproximativ 755.000 de barili echivalent petrol pe zi.
Posibilele reduceri ale ratelor dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA ar putea afecta cererea de petrol. Economiştii avertizează că politica economică propusă de preşedintele ales Donald Trump ar putea duce la o inflaţie mai ridicată, ceea ce ar putea limita amploarea reducerilor viitoare ale dobânzilor.
În contextul unei cereri globale slabe, surse din cadrul OPEC+ au indicat posibilitatea de a amâna noi creşteri ale producţiei la întâlnirea programată pentru 1 decembrie, încercând să stabilizeze preţurile.
