Sake, poate mai japonez decât celebrul sushi, este fabricat în depozite vechi de secole din vârful munţilor, savurat în izakaya, asemănătoare pub-urilor din ţară, servit la nunţi şi în toasturi speciale. Acum, vinul de orez care joacă un rol crucial în tradiţiile culinare ale Japoniei – şi care este băutura preferată a unor celebrităţi precum Cate Blanchett – a fost inclus de UNESCO pe lista sa de „patrimoniu cultural imaterial al umanităţii”, scrie The Guardian.
În cadrul unei reuniuni care a avut loc la Luque, Paraguay, membrii Comitetului UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural al umanităţii au votat pentru recunoaşterea a 45 de practici şi produse culturale din întreaga lume, inclusiv brânza albă braziliană, pâinea de manioc din Caraibe şi săpunul palestinian cu ulei de măsline.
Spre deosebire de Lista patrimoniului mondial UNESCO, care include situri considerate importante pentru umanitate, cum ar fi piramidele din Giza din Egipt, denumirea de patrimoniu cultural imaterial desemnează produse şi practici ale diferitelor culturi care merită să fie recunoscute.
O delegaţie japoneză a salutat anunţul în Luque.
„Sake-ul este considerat un dar divin şi este esenţial pentru evenimentele sociale şi culturale din Japonia”, a declarat pentru Associated Press Takehiro Kano, ambasadorul Japoniei la UNESCO.
Japonezii îl beau încă din secolul al VIII-lea, crezând iniţial că alungă spiritele rele.
Ingredientele de bază ale sake-ului sunt puţine: orez, apă, drojdie şi koji, un mucegai de orez, care descompune amidonul în zaharuri fermentabile, la fel ca malţul în producţia de bere. Întregul proces de două luni de fierbere la aburi, amestecare, fermentare şi presare poate fi epuizant.
Orezul – care are o putere de marketing extraordinară ca parte a identităţii culturale mai largi a Japoniei – este esenţial pentru prepararea băuturii alcoolice.
Pentru ca un produs să fie clasificat drept sake japonez, orezul trebuie să fie japonez.
Recunoaşterea UNESCO, a declarat delegaţia, a însemnat mai mult decât cunoştinţele meşteşugăreşti de fabricare a sake-ului de înaltă calitate. Aceasta onorează, de asemenea, o tradiţie care datează de aproximativ 1000 de ani – sake-ul apare în faimosul roman japonez din secolul al XI-lea, „Povestea lui Genji”, ca băutură preferată la rafinata curte Heian.
Exporturile de sake, în principal către SUA şi China, reprezintă peste 265 de milioane de dolari pe an, potrivit Asociaţiei Producătorilor de Sake şi Shochu din Japonia, un grup comercial.
