Această entitate, numită Obelisc datorită structurii sale în formă de tijă, are un genom mai simplu decât cel al virusurilor, deschizând noi necunoscute despre evoluția diversității microbiologice. Obeliscurile, cu un genom ARN circular de doar 1.000 de nucleotide, provoacă convențiile științifice despre limitele vieții. Spre deosebire de virusuri, le lipsește un înveliș proteic, dar, ca și virusurile, pot codifica proteine.
Potrivit lui Marcos de la Peña, cercetător CSIC la IBMCP, structura acestei entităţi este similară cu viroizii , agenți infecțioși care afectează plantele, dar cu diferențe semnificative, cum ar fi dimensiunea și capacitatea sa de codare. Această descoperire a fost posibilă datorită studiilor bioinformatice care au analizat secvențe genetice ale probelor de fecale umane, găsind obeliscuri la 7% dintre indivizii analizați.
În plus, aproape 30.000 de specii ale acestor entități au fost identificate în diferite ecosisteme naturale și microbiomi animale
Prezența mare a obeliscurilor în bacteria Streptococcus sanguinis, frecventă în gura umană, sugerează că acestea ar putea juca un rol important în reglarea celulară, cu potențiale implicații pentru sănătate.
Descoperirea acestor entități nu numai că deschide noi căi pentru înțelegerea microbiomului uman, dar ridică și întrebări fundamentale despre originea vieții și evoluția virusurilor.
„Această descoperire arată că lumea microbiană este mult mai complexă decât ne-am imaginat”, spune De la Peña, subliniind impactul pe care l-ar putea avea această cercetare în domeniul virusologiei și al biologiei moleculare.
