Memorandumul de înţelegere, semnat joi, la Paris, de directorul AIEA, Rafael Grossi, şi de preşedintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, pune bazele pentru o colaborare în vederea “sprijinirii unei utilizări a energiei nucleare sigure şi responsabile în ţările în curs de dezvoltare”.
În declaraţiile pentru EFE, Grossi a exclus “în mod absolut” ca posibila construcţie de centrale nucleare în astfel de ţări să implice un risc în termeni de proliferare a armelor nucleare sau de accidente nucleare.
“Orice ţară care vrea să construiască, sau care construieşte sau care are o centrală, este inspectată în mod obligatoriu de AIEA”, astfel că “toate instalaţiile nucleare” fac obiectul acestei supervizări, în primul rând “pentru ca tot materialul nuclear să fie întotdeauna acolo şi să nu fie folosit pentru altceva”, a spus el.
Grossi a reamintit că din cele 440 de centrale nucleare care există în toată lumea multe se află deja în ţări în curs de dezvoltare, precum Argentina, Mexic, Brazilia şi Africa de Sud, “şi că funcţionează şi dau speranţe că astfel de centrale se pot dezvolta şi în ţările mai sărace”.
În acest sens, a subliniat că orice proiect nuclear trebuie să îndeplinească multe proceduri şi că o ţară nu poate construi o centrală atomică “dacă nu are un număr de instanţe care să asigure că există o infrastructura adecvată” pentru a o susţine.
“Nu există – a adăugat – un proiect nuclear care să poată fi instalat acolo unde nu e nimic, fără niciun fel de control, fără nicio supraveghere guvernamentală. Asta nu e posibil”.
În plus, a menţionat el, acordul semnat joi este “tocmai o modalitate prin care Banca Mondială poate stabili care este viabilitatea unui proiect nuclear într-o ţară” şi, dacă ar apărea un proiect fără capacitate tehnologică şi fără niciun control, “noi suntem primii care vom spune că nu este viabil”.
Memorandumul prevede ca cele două organisme că lucreze în trei direcţii cheie, începând cu dezvoltarea capacităţilor pentru utilizarea în siguranţă a energiei nucleare, cu garanţii, cu planificare şi asta în tot ceea ce priveşte noile tehnologii, ciclurile combustibilului sau gestionarea deşeurilor.
De asemenea, se are în vedere şi prelungirea duratei de viaţă a centralelor nucleare în funcţiune, deoarece această extindere se consideră “una dintre sursele de electricitate cu emisii reduse cele mai ieftine în termeni de costuri”.
Nu în ultimul rând, este vizată accelerarea dezvoltării de mici reactoare modulare, care oferă flexibilitate, costuri scăzute şi care ar putea avea o amplă utilizare în ţările în curs de dezvoltare.
Banga a semnalat că Banca Mondială a finanţat în 1965 pentru ultima dată un proiect de centrală nucleară şi că, prin acest acord, “pentru prima dată în decenii”, revine la universul energiei atomice.
În special, el s-a referit la cererea de electricitate în ţările în curs de dezvoltare, care se va dubla la orizontul anului 2035, şi a explicat că obiectivul BM este de a le ajuta să dispună de energia de care au nevoie locuitorii, dându-se flexibilitatea de a alege “drumul care le convine cel mai mult pentru ambiţiile lor de dezvoltare, contextul naţional” şi contribuţiile lor specifice.
În prezent, 31 de ţări operează centrale nucleare, care generează 9% din electricitatea la nivel mondial. Există peste 30 de ţări în curs de dezvoltare care analizează posibilitatea de a recurge şi la energia nucleară pentru a-şi acoperi necesarul.
