Această discrepanță între standardele de calitate ridică probleme legate de sănătatea consumatorilor din țările mai puțin dezvoltate, punând în evidență o inegalitate alarmantă în accesul la alimente sănătoase.
Grupul non-profit a constatat că produsele vândute în țările sarace au obținut scoruri mai mici într-un sistem de rating cu stele decât cele vândute în țările cu venituri mari. În sistemul Health Star Rating, produsele sunt clasificate de la 1 la 5 în funcție de starea lor de sănătate, 5 fiind cel mai bun scor, iar unul de peste 3,5 fiind considerat o alegere mai sănătoasă.
În țările cu venituri mici, alimentele vândute de aceste companii au obținut o notă de 1,8. În țările cu venituri ridicate, unde au fost testate mai multe produse, acestea au obținut o notă de 2,3.
„Până la urmă, totul se referă la puterea de cumpărare. Căci, pentru a produce alimente de calitate, rețetarul te costă mai mult decât dacă ai produce ceva ieftin, iar aceste costuri în plus se regăsesc în preț. Producătorii și comercianții își fac un calcul foarte simplu. Ce vreau să fac? Să vând volume, adică să fac câștig din chestia asta, sau să vin cu produse la un preț mare și să rămân cu ele pe raft?”, explică situația analistul economic Adrian Negrescu.
„Totul se rezumă la raportul dintre prețuri și vânzări, iar din această perspectivă România este o țară foarte săracă. Avem printre cele mai mici salarii din Europa, motiv pentru care și produsele realizate de marile companii pentru noi sunt cât mai ieftine pentru a fi accesibile. Aici nu este vina comercianților nici a producătorilor, este vina autorităților. Atâta timp cât noi nu vom încuraja din punct de vedere fiscal firmele să ofere salarii mai mari, ne vom trezi cu această ofertă demnă de o țară de mâna a treia”, a mai precizat specialistul pentru „Adevărul”.
Iar cine se gândește că salvarea ar putea veni de pe piața internă, se păcălește singur, căci produsele românești de calitate sunt și mai scumpe decât cele pe care le-am putea importa. Motivul? „În România, costurile de producție sunt foarte mari. Producătorii români plătesc cel mai scump curent electric pentru companii din Europa, prețul gazelor este mai mare decât în Polonia, Ungaria, Cehia și Bulgaria, iar carburanții au înregistrat cea mai mare creștere de preț din Europa în acest an. La aceste costuri ar trebui să se adauge și creșterea de trei ori a salariului minim în ultimii doi ani”, mai spune expertul.
De ce sunt mai ieftine ofertele din import? Explicația este una foarte simplă, consideră analistul economic: „Să vă dau câteva exemple. Polonia are un Program național al mărului, prin care oferă subvenții de patru ori mai mari cultivatorilor decât se oferă în România. În Franța, subvențiile în agricultură sunt de cinci ori mai mari decât la noi. Bineînțeles, și prețurile de vânzare la export sunt mai mici. Ceea ce face statul român în momentul de față este o măsură sinucigașă. Am avut trei creșteri de taxe succesive pe lângă salariul minim în ultimi doi ani”.
Maria Mesaroș, președinta Federației Asociațiilor Diabeticilor din România, consideră că oamenii ar trebui educați cu privire la riscurile unei alimentații nesănătoase: „Nu putem să combatem această practică a marilor producători, în schimb avem puterea de a alege ce este mai bun și mai sănătos pentru noi. Trebuie să ne obișnuim să citim cu atenție etichetele produselor alimentare, să știm ce mâncăm și cât mâncăm. Și aici aș implica specialiștii, care ar trebui să iasă la rampă și să facă educație”.
Maria Mesaroș plasează această responsabilitate și pe umerii părinților care ar trebui să-și învețe copiii cum să mănânce cât mai sănătos: „Cred că prima lecție ar fi să mergem cu ei în magazine și să citim împreună etichetele alimentelor. Și să le explicăm copiilor de ce cumpărăm asta și ailaltă. Așa începe prevenția”, scrie adevarul.ro.
Consumul unor produse alimentare de slabă calitate duce, în timp, la probleme de sănătate, iar populația se poate confrunta, pe termen lung cu obezitate, diabet și boli cardiovasculare. „Din ce în ce mai mulți români până în 50 de ani au probleme serioase de sănătate, iar nutriția joacă un rol covârșitor aici. E păcat că suntem considerați o țară de mâna a treia, dar până la urmă acesta este adevărul. Suntem săraci”, a mai precizat președinta Federației Asociațiilor Diabeticilor.
Dr. Eduard Adamescu, medic specialist in diabet, nutritie si boli metabolice, consideră că nu produsele alimentare de calitate inferioară ar afecta sănătatea publică, cât lipsa noastră de educație: „Este foarte important ceea ce face fiecare dintre noi, individual. Contează enorm aici educația noastră, gradul de conștientizare a pericolelor și evitarea acestora. Dacă vrem să prevenim obezitatea, de exemplu, aceasta este o problemă de educație la nivel de societate, dar și la nivelul fiecărui individ. Putem mânca mai puțin și mai bun. Nu e obligatoriu să-ți umpli coșul când mergi la magazin. Se poate mânca sănătos și cu bani puțini, dar trebuie să știi ce să alegi, în ce cantitate, să te organizezi și să-ți prioritizezi nevoile”.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, mai mult de un miliard de oameni din întreaga lume suferă de obezitate. Banca Mondială estimează că 70% dintre persoanele care sunt supraponderale sau obeze trăiesc în țări cu venituri mici și medii. „Ne-am angajat să ne creștem vânzările de alimente mai nutritive, precum și să îndrumăm oamenii către diete mai echilibrate”, a declarat un purtător de cuvânt al Nestle, adăugând că Nestle fortifică, de asemenea, produsele pentru a ajuta la eliminarea deficitelor de nutrienți în țările în curs de dezvoltare. Anul trecut, PepsiCo a stabilit noi obiective pentru a reduce sodiul din chipsurile sale și pentru a adăuga ingrediente precum cereale integrale în produsele sale alimentare.
