Una dintre cele mai mari vulnerabilităţi ale sistemului educaţional românesc apare în momentul trecerii de la gimnaziu la liceu. În emisiunea „Viitor pentru România”, de la Prima News, Adrian Curaj, fost ministru al Educaţiei şi Cercetării în perioada 2015–2016 şi director general al UEFISCDI, a atras atenţia asupra unei rupturi majore din parcursul elevilor: momentul de după clasa a VIII-a, când mulţi copii nu îşi găsesc traseul potrivit şi ajung să fie pierduţi de sistem.
Potrivit lui Adrian Curaj, aceasta este una dintre problemele profunde care influenţează viitorul României. Aproximativ un sfert dintre elevi ajung să fie pierduţi în această etapă de tranziţie, nu neapărat pentru că nu au potenţial, ci pentru că sistemul nu reuşeşte întotdeauna să le ofere direcţia potrivită, sprijinul şi flexibilitatea de care au nevoie.
Alegerea făcută la 14 ani nu trebuie să devină o limită
Adrian Curaj a explicat că elevii trebuie să poată circula între diferite trasee educaţionale. Un copil poate urma un liceu teoretic, dar poate descoperi ulterior că i se potriveşte mai bine o direcţie profesional-tehnologică. La fel, un elev care începe pe o rută profesională poate demonstra că are aptitudini pentru o cale academică.
„Nu există limită pentru cel care pune energie, pune efort şi vrea să facă”, este ideea centrală transmisă de fostul ministru: performanţa nu trebuie asociată unei singure forme de educaţie. Un absolvent de liceu tehnologic, un specialist într-o companie, un cercetător sau un profesor universitar pot avea contribuţii importante în societate, dacă îşi găsesc locul potrivit.
În opinia sa, şcoala trebuie să îi conducă pe elevi către ceea ce li se potriveşte, nu doar să îi împingă spre o singură variantă de succes. Pentru aceasta este nevoie de mai mult dialog între profesori şi elevi, dar şi de o cultură educaţională care să valorizeze toate formele de pregătire.
Educaţia profesională şi tehnologică, o resursă insuficient valorificată
Un alt punct important abordat de Adrian Curaj este statutul educaţiei tehnologice şi profesionale. El consideră că România nu acordă suficientă valoare acestei zone, deşi economia are nevoie de specialişti bine pregătiţi.
Fostul ministru a subliniat că liceele tehnologice pot deveni mai atractive dacă sunt conectate mai puternic la tehnologie, la competenţele digitale şi la nevoile actuale ale pieţei muncii. România are deja comunităţi puternice în domenii precum programarea şi dezvoltarea de conţinut digital, iar această experienţă poate fi folosită pentru modernizarea formării profesionale.
