Creşterea „considerabilă“ a inflaţiei aşteptată în următoarele luni, după majorarea TVA şi a accizelor de la 1 august şi expirarea schemei de plafonare la electricitate, precum şi incertitudinile ridicate au determinat boardul BNR să menţină dobânda-cheie şi la cea de-a cincea şedinţă de politică monetară din anul 2025 la 6,5%, nivel stabilit în august 2024.
Banca centrală aduce în discuţie faptul că rata anuală a inflaţiei a crescut în luna mai la 5,45%, de la 4,85% în aprilie şi susţine că avansul faţă de finele primului trimestru din anul 2025 este rezultanta continuării accelerării creşterii preţurilor alimentelor şi energiei.
„Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va creşte considerabil în următoarele luni, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi al majorării începând cu 1 august a cotelor TVA şi a accizelor, urcând astfel mult deasupra valorilor indicate de prognoza din mai 2025 pe orizontul scurt de timp“, a transmis BNR ieri după şedinţa de politică monetară.
Scăderea dobânzilor ar fi necesară pentru relansarea creditării, care merge cu frâna trasă mai ales pe segmentul companiilor, şi pentru stimularea economiei, care a stagnat în T1/2025.
De altfel, şi banca centrală menţionează că activitatea economică a stagnat în T1/2025, după ce a crescut cu 0,5% în precedentele trei luni (variaţie trimestrială), evoluţie ce face probabilă o deschidere mai evidentă a deficitului de cerere agregată în acest interval comparativ cu cea anticipată. Faţă de aceeaşi perioadă din 2024, avansul PIB a înregistrat o nouă scădere în T1/2025, la 0,3%, de la 0,5% în ultimul trimestru din 2024.
În perspectivă, cele mai recente date şi analize indică „o creştere moderată“ a economiei în termeni trimestriali în T2/2025, atenţionează BNR.
Principalul determinant al creşterii PIB până acum – consumul gospodăriilor populaţiei – deja şi-a încetinit considerabil creşterea, după cum remarcă şi BNR, iar în perspectivă, pe măsură ce cresc taxele şi scad veniturile populaţiei, resursele rămase pentru consum se vor împuţina tot mai mult.
Şi, pe măsură ce se restrânge consumul populaţiei, în urma aplicării pachetului fiscal pentru ajustarea deficitului bugetar, iar investiţiile publice se vor ajusta şi ele, şansele de relansare a economiei scad, scrie zf.ro.
În perspectivă, BNR poate reduce dobânda-cheie, însă unii analişti devin pesimişti şi spun că putem vedea o tăiere a ratei de-abia din 2026, şi nu foarte mult, de teama inflaţiei şi a incertitudinilor ridicate.
În ceea ce priveşte pachetul de măsuri fiscal-bugetare în ansamblul său, ce va fi aplicat din august, BNR susţine că pe orizontul mai îndepărtat de timp acesta „este de natură să intensifice presiunile dezinflaţioniste ale factorilor fundamentali, în principal prin efectele exercitate asupra cererii agregate, şi să susţină o corecţie relativ rapidă şi consistentă a deficitului de cont curent, cu implicaţii favorabile asupra costurilor de finanţare a economiei şi asupra comportamentului cursului de schimb al leului, inclusiv în perspectivă.“
Incertitudini rămân totuşi asociate măsurilor corective suplimentare ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi cu procedura de deficit excesiv, mai menţionează banca centrală.
