Două noi spații expoziționale permanente au fost amenajate la Palatul Principilor Transilvaniei din Alba Iulia, în cadrul proiectului ‘PRINCIPATUS: Transilvania, de la glorie la apus’, implementat printr-o finanțare nerambursabilă de 11 milioane de forinți acordată de o fundație din Ungaria.
Printre piesele expuse se află și un exemplar original al Noului Testament de la Bălgrad, tipărit în 1648 la Alba Iulia, monede din epocă și o medalie din 1620.
Potrivit unui comunicat publicat, vineri, pe pagina de Facebook a Palatului Principilor Transilvaniei, două noi spații expoziționale permanente invită vizitatorii să descopere istoria secolului al XVII-lea, de la perioada de înflorire a Principatului Transilvaniei până la declinul său.
‘Prima sală readuce în atenție epoca principelui Gabriel Bethlen, prin monede originale, o medalie din 1620, costume de epocă și o animație digitală care recreează atmosfera fastuoasei sale nunți cu Ecaterina de Brandenburg. Cea de-a doua sală prezintă transformările politice și culturale din timpul principilor Gheorghe Rakoczi I, Gheorghe Rakoczi al II-lea și Mihail Apafi I. Printre cele mai valoroase exponate se numără Noul Testament de la Bălgrad, tipărit în 1648, alături de documente istorice, gravuri și colecții legislative ale epocii’, se menționează în comunicat.
Istoria poate fi descoperită și prin experiențe interactive. Astfel, vizitatorii au ocazia să vadă cum funcționa tiparul în urmă cu aproape patru secole și să pună în mișcare o replică funcțională a unei prese tipografice de tip Gutenberg.
‘Prin obiecte autentice de patrimoniu, reconstituiri istorice și tehnologii digitale, cele două expoziții oferă noi perspective asupra unei perioade esențiale din istoria Transilvaniei’, se mai arată în comunicat.
Potrivit acestuia, proiectul ‘PRINCIPATUS: Transilvania, de la glorie la apus’ a beneficiat de o finanțare nerambursabilă în valoare de 11 milioane de forinți, acordată de Bethlen Gabor Alapkezelo Zrt. (Budapesta), fără cofinanțare din partea beneficiarului.
Instituția muzeală a fost deschisă în anul 2024, iar dezvoltarea suplimentară a expozițiilor este necesară pentru ca amploarea epocii și relațiile dintre diferitele sale etape să fie reflectate și mai coerent și mai convingător, potrivit reprezentanților acesteia.
Fostul palat al principilor Transilvaniei a fost construit în secolul al XV-lea, fiind modificat și extins în secolele XVI-XVII. Inițial, clădirea a avut drept destinație reședința Capitoliului romano-catolic, adică locul unde se redactau și autentificau acte. Din secolul al XVI-lea a fost reședință princiară, iar pentru o perioadă de 11 luni, în anii 1599 și 1600, edificiul a servit ca reședință a voievodului Mihai Viteazul.
Clădirea a fost grav avariată de turci și tătari, în timpul marilor invazii din 1658 și 1662.
Odată cu cucerirea Transilvaniei de către Imperiul Habsburgic, palatul a fost transformat în cazarmă, rămânând cu acest statut timp de trei secole.
În ultimii ani, o parte din clădirea palatului a fost supusă unor ample lucrări de restaurare, printr-un proiect cu fonduri europene.
